Emilian Lican

Pentru mine, doar cititorul, acest text este deosebit deoarece este scos din tiparul obișnuit al sonetului clasic, chiar dacă arhitectura sa este una clasică, elementele abstracte care sunt străjuite de metaforizări cum ar fi de exemplu:
,,Peste coliba arsă, sub văpaie", ,,urși de-ovăz", etc. , mă duce cu gândul la Nichita Stănescu care afirma într-un interviu că poezia perfectă este un cub perfect și rece... Pentru a aduce emoție unul din colțurile cubului trebuie ciobit iar cititorii îsi vor pune tot felul de întrebări care aduc le vor încălzi sufletul din arderea trasmisă de poet, în cazul de față de poetă. (Îmi cer scuze doar că am mai pus eu de la mine câteva floricele fața de ce a spus titanul poeziei românești dar estența rămâne neschimbată...)
Concluzia mea este că am lecturat cu bucurie un sonet original prin abstractizarea metaforică și căldură sufletească...
Îmi aprinde imaginația și acea catrință ruptă în două... :)
Foarte bine!
O să revin pentru steluță deoarece pe varianta nouă a site-ului nu am descoperit tehnic cum se face.

Te rog să dai drumul la comentariile de pe profilul tăi deoarece cred că îmi fac un țel în viață să te studiez imparțial, cât pot, pentru liniștea acestui cenaclu!

Nu știu de ce îmi pierd timpul cu dumneavoastră!?
Una este una, alta este alta...
Aici nu este Facebook!
Dacă nu se destrăma ,,Confluențe literarare", ,,poeții-noștri" ar fi rămas pe locul 3 iar poezie.ro, tot pe primul loc ar fi rămas! :)))
Adică cinste veteranilor care au condus Agonia!

Sunt un biban aici pe Agonia dar vă asigur că de atunci și până acum s-au schimbat multe lucruri, crred eu, în bine, pe Agonia.

Am descifrat un sonet care îmi merge direct în suflet!
Începând cu primul vers cel mai puernic din celelate versuri:
,,Se dezvelea de coajă un miez ca să ne mire"
Cu bucuria lecturii!

Îmi cer scuze că vă adresez și a III-a întrebare!
-Vă rog să ne nominalizați poeții și scriitorii care au plecat de pe Agonia.

Sunt impresionat plăcut de poemul tău și de viața ta adevărată pe care ai trăit-o!
Poate într-o zi când zbuciumul meu interior va da pe dinafară o să scriu și eu o poezie despre: ,,EU".
Absolut superb!
Sunt onorat că ai postat aceste versuri aici!

Cu rușine recunosc că ți-am acordat cu sinceritate poate trei păpădi.
Nu știu sigur dacă mai multe sau mai puține.
Nu îmi amintesc ca tu să îmi fi înnobilat vreun text cu steluță... :)
Oricum nu îmi ești dator cu nimic!
Îți recuoscător pentru lectura și critica pozitivă sau negativă care m-a ajutat să cresc literar!

Domnule Ionuț Caragea nu știu cine va cerut ajutorul dar există destui membrii avizați în limba și literatura română în această superbă grupare literară numită AGONIA, oameni care sunt în măsură să critice, să evalueze orice fel de text.
De exemplu eu mai am două texte care se află în pagină de autor și oricât mă străduiesc numai nu pot să le trec pe prima pagină și gata... Eu sunt foarte sever cu mine însumi și știu că se ascund probleme adevărate în acele compuneri care mă ambiționează să le revăd din nou și poate că într-o zi vor corespunde din punct de vedere literar.
Este falsă afirmația dumneavoastră că aici ne înstelăm reciproc iar tot ceea ce comentați mă duce cu gândul că sunteți reactivat nu numai de USR-uniunea, dar și de USR-partidul sau mai știu eu ce formațiune haștagistă, rezistă, progresistă, globalistă... Ei bine mă bucur că, măcar, în cultura românească globalizarea voastră culturală întâmpină rezistență chiar și aici pe poezie.ro
Sunt mândru că fac parte din ,,gașca", grupul cenaclului virtual Agonia dar cine știe în ce direcție poate fi îndreptată, de către administratorii acestui site, această mișcare cu adevărat literară din România...

Domnule Ionuț Caragea, eu pâna azi nu am auzit de dumneavoastră!
Mai citim și noi amatorii publicații, mai dăm și noi interviuri, mai participăm și noi la diverse activități culturale din păcate unii dintre noi mai lansăm și câte o carte...
Nu ați avut bunăvoința să îmi răspundeți la întrebare. Eu nu am întrebat ce vă califică sau vă abilitează să da-ți calificative. Repet întrebarea după care vă mai adrez o întrebare...
-Care sunt criteriile dumneavoastră pentru a da calificative unor compuneri ale colegilor noștri de pe Agonia?
În fine ultima întrebare:
În cele peste 100 de articole bănuiesc că în toate ați periat pe cei din USR(Uniunea Scriitorilor din România). Este adevărat?

Ilie ai dreptate! Textul poate fi perfectibil. Recunosc că ai simțit bine și cu restul aspectelor care mă privesc. :) Îmi asum textul prezentat și voi aduce modificările necesare chiar voi încerca să îl ritmez și rimez puțin... Îmi este frică doar să nu mă îndepărtez de la mesajul inițial pe care l-am avut în cap în anul 2014.
Este o vorbă:
Dacă aș fi avut atunci mintea de acum... :)
Nu am nimic cu Ionuț Caragea. Poate doar m-am iritat pe parcursul intervențiilor ,,profesioniste" ale
dumnealui, de poet, prozator, critic și mi-am adus aminte de Eminescu:
E ușor a scrie versuri când nimic nu ai a spune..."
Ilie îți mulțumesc pentru medierea dialogului!

Domnule Ionuț Caragea, eu sunt tractoristul Emilian Oniciuc, așa după cum am mai amintit...
Nu doream să continui conversația dar de dragul socializării îmi doresc să vă întreb:
-Care sunt criteriile dumneavoastră după care să stabiliți care compunere a colegilor noștri de pe Agonia este slăbuță, grăsuță sau din potrivă chiar superbă?

În scoică au rămas ecouri
Vuind cu valuri înspumate
Pe plaja plină de ego-uri
Acum doar umbre parfumate...

Nu știu ce zice Fibonacii
Dar melcul
Mirul să-și golească
În scoica dulce...
Că vin macacii ce-o vor și ei!
Doar s-o găsească...

Eu am doar byte în minus dar cred că am ghicit!

,,Galactic" rimează în gradul 3 cu ,,frenetic"
,,Clipe" întradevăr că nu rimează cu ,,rătăcite"
Alte asemenea asonanțe scot în evidență faptul că nu există poezia perfectă deoarece să fim serioși nu cred că orice gen de poezie are o regulă anume. Pot exista tehnici poetice, anumite structuri pe care se poate construi o versificație dar poezia nu are nici o regulă.
Este corect când afirmăm că poezia este emoție... Poetul, scriitorul este un transmițător de emoție. Acum o emoție reușește să fie transmisă pe marea majoritate a frecvențelor care pot fi recepționalte de la cel cu țâța-n gură până la cel care a trecut pe icre negre... Totuși asonanțele rezonează și drept urmare a apărut un ciob în cubul acestei poeizii pe care chiar nu m-am străduit deloc să o construiesc fără greșeli grave la rime și asonanțe deranjante pentru cei care se forțează să-i prindă frecvența, emoția... Nu am căutatat rimele cu lumânarea iar ce am dorit să transmit în modul cel mai liber al versului pornit din legende și suflet nu este pentru licențiații trmurători în sufletul lor poetic.
Ionuț Caragea, eu cred că mă pricep la ritm, măsură, prozodie și altele deoarece sunt tractorist iar la tractorul meu motorul se aude ca o poezie. Nu rezonezi cu ielele pustiului mergi tată și rezonează și invită pe profilul tău pe cei mai mari specialiști ai liricii...

Am lecturat cu sufletul la gură care aproape îmi ajunsese până la urechi apoi îngrijorat mi-am adus aminte că am și eu o bibliotecă personală.
Aș elabora mai mult dar mă grăbesc să ascund cărțile deoarece nu îmi doresc să ajung la închisoarea de maximă securitate de la Humulești sau mai rău să fiu exilat în lagărul urșilor cruminali din România...
Cu stimă și bucuria lecturii!

Când am scris textul m-am gânsit la Ielele dacilor dar este adevărat că sunt aceleași cu ale vikingilor.
Dacă ar fi cineva interesat să pună versurile într-o baladă sau într-un folk-rock chiar și heavy metal, aș fi deacord să adaptez versurile... :)
Îți mulțumesc cu prețuire pentru semnul de lectură și înnobilarea compunerii mele cu steluță!

Îți mulțumesc pentru lectură și semnul lăsat dar mai ales pentru observația greșelii pe care am și corectat-o. :)
Cu dragă stimă pentru creațiile tale!

Îți mulțumesc pentru semnul de lectură!
A vapa nu vine de la văpaie. :)
De exemplu nu se spune eu fumez dintr-o țigară electronică-Sti de care din alea cu lichid, este valabil și la narghilea.
Curect este: Eu vapez dintr-o țigară electronică sau mă rog dintr-o narghilea...
Am mai folosit cuvântul acesta într-o altă poezie în care expresia este cam așa:
,,vapez clipa dintr-un abur..."
În fine... Apreciez cu recunoștință tot ce ai subliniat despre transhumanța aplicată în compunerea mea.

După părerea mea nu aș scoate nimic din text.
Actrița, actrițele rămase gravide cu ulmii și alte metaforizări atât de nostalgic scrise sunt sarea și piperul compunerii...
Caloriferul din drepta și cel din stânga poate nu se mai află în încăpere cum sigur nici Julita nu mai este ce a fost dar speranța moare ultima în mânuța ei dibace care a inspirat autorul și mi-a adus mie, cititorul, bucuria lecturii!
Cu stimă!

Vă mulțumesc din suflet pentru lecurarea compunerii mele și în mod deosebit pentru semnul lăsat!