Mediu
Pe-o ulicioara-ngusta si umila
E curtea unde-am stat fiind copila;
Cu razele de soare prin vechii ei copaci
O, curtea mea batrana, ia spune-mi, ce mai faci?
Trecut-au anii iute, ca unda unui rau;
Acum din nou las liber al gandurilor frau;
In trup matur se zbate un suflet de copil
Chemand copilaria, cu cerul ei senin.
Si un paianjen tese prin odaita mea
Subtirile lui panze ce par de catifea;
O lada prafuita din scanduri putrezite
Ascunde sub capacu-i fiinte indragite.
Povesti cu Cosinzeana si zmei inaripati,
Cu Feti-Frumosi si zane si fete de’mparati;
Fantasme minunate de basm si veselii,
Crescut-ati ca si mine, dar ati ramas copii!
005.243
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Emilia Dina
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 109
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Emilia Dina. “Copilarie.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/emilia-dina/poezie/1772638/copilarieComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.