Poezie
Ipostaze
1 min lectură·
Mediu
Pe sub copaci se trece iubita precum vremea
Ce-adânc ne poartă trupul pe sub zăpezi de zări
Rar, păsări de lumină se sparg de bolta casei,
Sângele nostru cîntă urcând alte cărări
La margini de pădure dorm palide izvoare
Și puiul căprioarei de lapte este ud
Privighetorii îi cade o lacrimă pe soare
În orga grea a timpului cocoșii se aud
Într-o fântînă, cerul, îmi caut să-mi beau chipul
Mă cheamă peste vreme o cumpănă și-un sat
Și toate dorm în pace ca marea și nisipul
Îmi par și azi cu toate așa cum le-am lăsat
002554
0