Poezie

Pedepsiți

1 min lectură·23 martie 2010

Mediu

Pedepsiți suntem cu toții,

Să ajungem pe pământ,

Să trăim, să ne-ngropăm morții,

Să rătăcim ca frunza-n vânt.

Pedepsiți suntem cu toții,

Să ne naștem din dureri

Și să stăm în dosul porții,

Să ne ascundem de poveri.

Pedepsiți suntem cu toții

Să fim slugi și-ndatorați,

Să jelim, să ne pierdem soții,

S-ajungem singuri și săraci.

Pedepsiți suntem cu toții,

Să trăim în umilință,

Să fim lăsați în voia sorții

Și să murim în suferință.

Și pedeapsa cea mai aspră

Vine-atunci când ești bătrân,

Când așteaptă toți ai casei

Să dai ortul, ei stăpâni

Peste munca ta de-o viață,

Cu priveghi în toiul nopții,

Fără lacrimi și căință...

Pedepsiți suntem cu toții.

002.829

Elisabeta Gîlcescu. “Pedepsiți.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/elisabeta-gilcescu/poezie/13934253/pedepsiti

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.