Poezie

Părinți

1 min lectură·13 martie 2010

Mediu

Ce triști și cuminți

sunt bieții părinți...

Tu n-ai timp să-i alinți

și nici să-i accepți

bătrâni și-nțelepți.

Prin ei tu te vezi

și nu poți să crezi

că o s-ajungi tot ca ei...

Ei încă sunt

un timp pe pământ,

și tu treci grăbit,

și nu te-ai oprit,

o clipă doar...

Ce mult a trecut

de când te-au văzut

și tu n-ai știut...

Te-ai grăbit mereu,

iar lor le-a fost greu...,

și n-ai înțeles

că ei au cules

tot ce-au sădit

și-au pătimit...,

Dar... au trăit...

001.284

Elisabeta Gîlcescu. “Părinți.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/elisabeta-gilcescu/poezie/13932732/parinti

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.