Poezie

Să-ți fie dor...

1 min lectură·9 martie 2010

Mediu

Să-ți fie dor de-acel trecut,

Meleaguri dragi, unde-ai crescut,

Prea repede, te-ai împlinit

Și n-ai știut cât te-am iubit...

Să-ți fie dor de nopți târzii,

Când eu te-aștept ca să revii,

Cu trupul zvelt și părul lung,

Mereu la tine să ajung...

Să-ți fie dor de un cuvânt,

Rostit pe vremuri, luat de vânt,

Și câte oare-s pe pământ,

Le port în suflet, vreau să cânt...

Să-ți fie dor de toți acei,

Cu care ades, mereu cu ei,

Prin viața ta toți au trecut

Și urma lor cât te-a durut...

Să-ți fie dor de vechiul drum

Ce îl străbați și tu acum,

Să fii mai tânăr, ca să zbori,

Să-i readuci la locul lor...

Să-ți fie dor de dimineți,

De munții tăi plini cu nămeți,

De dulci izvoare, de poteci,

Cu ei tu poți iar să te-ntreci...

Să-ți fie dor de un sărut,

Pe care-atunci tu nu l-ai vrut,

Dar azi îl cauți, nu-l găsești,

Așa e-n viață când iubești...

Îl cauți azi, a dispărut,

L-ai fi lăsat de-ai fi știut

Că ți-l dorești, că-l prețuiești,

Să-ți fie dor de dulci povești...

001.013

Elisabeta Gîlcescu. “Să-ți fie dor....” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/elisabeta-gilcescu/poezie/13932198/sa-ti-fie-dor

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.