Poezie
Om, Univers, Divinitate!
2 min lectură·
Mediu
Unde să mă adăpostesc
din vâltoarea viselor rebele?
Cum să mă apăr,
de valurile furibunde,
atât de grele?...
Cu privirea prin spații,
sub albe și mari constelații,
urc pe fir de Luceafăr,
spre zarea vastă.
Văd cum Tu, Izvorul Vieții,
Tu, Biruitorul morții,
într-o liniște sfântă,
cobori prin bolta albastră.
Cu un chip luminat la privire
Tu, Dumnezeu-Omul, Unicul Mire !
Mi-ai șoptit : “Te-am chemat!
Eu Te-am adus pe pământ,
intr-acest Rai Preasfânt !
Îndurare Þi-am arătat,
din prima zi și pană acum,
călăuzindu-ți pașii, pe al veșniciei drum.
Am ținut în dreapta Mea,
cărările vieții tale,
cât a-i umblat prin frumusețea acestei lumi!...
Þi-am deschis înaintea ta, cerul și pământul
ca pe o carte, a veșnicei înțelepciuni!
Ca fulgerul am luminat
cumplitele-ți vifore-ale vieții...
ca o făclie ți-am strălucit în suflet,
prin cărările nopții!”
O!... Dulcele meu, Mire!
Întreaga lume e Mireasa Ta,
și ca pe Mirele ei veșnic,
pe Tine te vom așteapta.
În Veacul Invierii,
ce va să vie în curând,
oare, în ce chip minunat,
ne vei preschimba?
Cum vor lumina trupurile noastre,
iar sufletele cum vor străluci,
întru nestricăcioasa frumusețe
a îmbelșugatei bucurii,
din a cereștilor sălașuri,
din a veșnicelor lăcașuri?
Toți prietenii Tăi, Te așteaptă…
Nuntașii... tiptil se adună
în dulcea-i Grădină!
În neuitatele clipe adunate,
împletite într-o minunată cunună;
Om, Univers, Divinitate!!!
023.804
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Elisabeta Branoiu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 220
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 50
- Actualizat
Cum sa citezi
Elisabeta Branoiu. “Om, Univers, Divinitate!.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/elisabeta-branoiu/poezie/14018049/om-univers-divinitateComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
EBMultumesc mult pentru trecerea si lecturarea poemului meu! Stiu ca nu se ridica la inaltimea valorii asteptate de domniile voastre. Daca rasfoiti si alte pagini veti vedea ca nicicum textele mele nu au meritat nicio "recomandare' In ceea ce priveste cu strigatul meu, nicidecum nu intentionez a-l provoca si pe cititor, ci daca cititi Sf. Scriptura, deasemenea e scrisa cu mare respect si adoratie la persoana Sf Treimi. Nicidecum nu caut laudele mele si sa umilesc pe Dumnezeu. Acesta era gandul meu, chiar daca am incalcat niste reguli. Sper sa nu fi suparat pe cineva cu aceasta. Multumesc inca odata, va apreciez si va mai astept, Doamne ajuta!
0
Cu toate acestea aveți multe elemente ce devin redundante prin faptul sunt evidente prin natura lor. De asemenea nu cred ca scrierea cu litera mare ajuta poemul, nu puteți forța cititorul "sa strige" alături de dvs anumite sintagme. Poate dacă revenit asupra poemului va rezulta ceva interesant , pt. ca tema abordata este destul de generoasa în elementele ce compun aceasta paradigma a ontologicului.