Poezie
Spirite viclene
2 min lectură·
Mediu
de Elisabeta Branoiu
Răspândite prin tot acest univers,
Cu un entuziasm dubios
Au inspirat oamenilor
O deosebită atracție pentru Antihrist
Și o respingere totală despre Hristos.
Acesta, mascând o răutate nemăsurată,
Viclenie, ipocrizie infernală,
Cât și o cumplită obrăznicie neînfrânată,
Satisface pe deplin
Pasiuni și pofte omenești,
Bunăstare și prosperitate pe pământ,
Încât, va fi foarte greu
Să-l identifici de la început.
Această răsturnare desăvârșită
Cu o profundă superficialitate
Va fi de mulțime pe deplin primită.
Dar, când se vor îmbăta cu această stare de rău
Devorați, aduși pe marginea abisului,
Toți vor fi înghițiți, fără speranță, în acest hău...
Cei prinși în sfera maleficului...
Sunt împinși pâna la pragul de nebunie
Trăiesc în neștiința și cugetarea lumească
Sunt surzi și orbi, și nu vor să știe
și nici câtuși de puțin să chibzuiască,
Și ca pe o supremă manifestare
A puterii dumnezeiești,
fiindcă n-au primit iubirea Adevărului.
În orbirea lor, se vor închina... Antihristului.
Înțelege vremea, - nu aștepta
În fața unei asemenea rafale
Ce a pătruns în viața ta…
Suportă singurătatea spirituală,
Altfel… să fi convins,
Că mai târziu, acest compromis
îți va arunca sufletul, în gheena infernală.
Iată... trăim evenimentele,
Înainte de a doua venire a lui Hristos
Tu, omule, deci, ridică-te, nu te uita în jos,
Vino la realitate... în numele deplinătății
Unde vei afla, sublima Taină a Vieții !
001316
0