Poezie
Înveșnicită în frumosul Tău grai!
1 min lectură·
Mediu
Tu Soare Sfânt al vieții
Înveșmântat în roșia hlamidă,
Tu Cel ce rotești galaxii
sub cupola bolții divină,
Dacă nu îndrăznesc prea mult:
Ce sunt eu înaintea Ta,
Slăvitul meu Părinte,
Să mă chemi în spațiile sfinte ?...
Să mă aduci în infinitul Tău,
Cu-n singur scop
Să Te iubesc mereu !...
Mă ridici în sublima armonie
Acoperită de mister
Din această vale-plină de dureri.
Mă alinți cu glasul unui om
Că sunt a Ta Aleasă Floare
Slobozită pe un plai
Înveșnicită în frumosul Tău grai!
M-ai ales dintre iubiții Tăi învățăcei
Și dintre toate mironosițele femei...
Pe mine... o fărâmitură
O mână de Þărână,
Din suflul Tău conturată,
În miruri sfinte spălată,
În baia de Lumină... îmbăiată,
Tu Cel cu nume dulce
Cu chip frumos de vis,
Ce-ai stat pe Sfânta Cruce.
Părinte Îndurate,
Ca să nu rămân afară
Mi-ai dăruit haine curate,
Veșmânt de nestemate,
Ca să pot intra la sânu-ți
În Feeria Iubirii din minunata gală
Mereu cântându-ți
Cântul cu adorare...
Ca să răspândesc în univers
Al vieții mers...
Cuvântul Tău să nu rămână în zadar
« Pacea și Iubirea » ce ni Le-ai dat în dar !
001.311
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Elisabeta Branoiu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 191
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 40
- Actualizat
Cum sa citezi
Elisabeta Branoiu. “Înveșnicită în frumosul Tău grai!.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/elisabeta-branoiu/poezie/14000526/invesnicita-in-frumosul-tau-graiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.