« V-am dat, mai întâi, pe Maria »

01-01-2009. - O, Doamne !... Ce « Mare Taină ! » Umple-mă de cerească înțelepciune Că spre mirare, mulți mă întreabă De ce ai venit la mine Sofia Ființa cea din urmă - Oaia cea mai slabă ? - Care, nu s-a hrănit numai cu acride Și numai cu miere de albine. Nici în Sfânta Sfintelor, păstrată La fel ca Cea Preacurată Fecioară Binecuvântată ? - V-am dat, mai întâi, pe Maria La piept, cu Unicul Meu Fiu « Mesia » Pe Preacinstita și Nevinovata Pe Maica Celui Drept. Dar nici pe Ei nu I-ați primit. Pe Pruncul Ei de la piept L-ați disprețuit Cu sânge rece l-ați răstignit. Sânge Sfânt ați vărsat « Sânge nevinovat ». Acum “UȘA Cerului” v-am deschis Și v-am zis: Calea este foarte-ngustă Și poarta este foarte strâmtă Veniți la Mine toți cei osteniți Cei împovărați și necăjiți Și Eu vă voi odihni pe voi - Eu Păstor, și voi, a-Mele oi. – Dar nu-mi cunoașteți nici acum AL Meu Sfânt Glas Nu pot să vă adun Dar nici nu pot În făr-de-legi... să vă mai las. Adevărat, vă spun « Adevărul »: Cel ce nu intră pe UȘÃ, în staul Ci, sare pe aiurea gardul Acela este furul și tâlharul. Iar numai celui ce pe UȘÃ intră Aceluia, portarul îi deschide Iar de glasul Meu, oile ascultă « Și oile vin după Mine ». - Iartă-mă, Domnul meu! Urcușul Sfânt, pare a fi mult prea greu Pe fiii Tăi... nu-i pot lămuri Pe a Ta minunată UȘÃ să intre!!! Spre a Ta frumoasă Cale... Nu găsește sufletul meu, cuvinte Îndeajuns a lăuda și preamări Slava Bunătății și Frumuseții Tale!