Poezie
Sonetul metamorfozei prin anotimpuri
1 min lectură·
Mediu
Sorbeam culoarea cerului în zori
și mă înfioram de bucurie
cînd vîntul se-apleca să mă adie,
iar soarele mă urmărea de după nori.
Tînjeam răcoarea verde a pădurii
și mă-mbătau miresmele de meri;
azi ochii mei mai vinovați ca ieri
îți sorb conturul dogorît al gurii.
Azi mă-nfior sub mîngîierea ta
și mă adie vocea ta blajină;
te-aș omorî dar nu ai nici o vină
și te doresc în inocența mea.
-Frumoaso, de iubire ți-este frică?
-Nu, plîng căci nu mai pot fi mică.
© Elena Malec, București, 1982
001.625
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Elena Malec
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 89
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 15
- Actualizat
Cum sa citezi
Elena Malec. “Sonetul metamorfozei prin anotimpuri.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/elena-malec/poezie/71066/sonetul-metamorfozei-prin-anotimpuriComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.