Poezie
Geneza poeziei
1 min lectură·
Mediu
Singur cu verbul
Dumnezeu a rostuit firea
înainte de toate,
apoi a lăsat gândurile omului
să-l înglodească.
Nu se știe dacă Dumnezeu
n-a făcut o prostie
atunci când a mutat cerul cu stelele
în poezie
așa încât sufletul omului
să soarbă din eternitate
sub bolta cu soarele-vis și luna-dor
în cercul de praf și lumină
- nobila plămadă originară.
053.273
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Elena Malec
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 59
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Elena Malec. “Geneza poeziei.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/elena-malec/poezie/168556/geneza-poezieiComentarii (5)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Multumesc de trecere, Tudore. E drept ca tot Dumnezeu ne-a lasat si amagirea, visele, poezia.Intelpciunea asta e mai degraba filosofica decat pastoreasca.Te mai astept.
0
Am pus cuvîntul înțelepciunea în ghilimele, așa că...am circumstanțe.
Gîndurile omului sînt gîndurile unei ființe... perverse.
Iar cuvintele ne-au fost date pentru a ne ascunde...gîndurile. Hai, că am comis-o iar!
Gîndurile omului sînt gîndurile unei ființe... perverse.
Iar cuvintele ne-au fost date pentru a ne ascunde...gîndurile. Hai, că am comis-o iar!
0
Eu sunt agnost, dar tot imi place poezia...chiar daca se \"inglodeaza\" in cateva imagini prafuite, poezia ta e capabila sa se elibereze spre final, \"în cercul de praf și lumină/ - nobila plămadă originară\". Multumesc pentru lectura!
0
Si eu iti multumesc, Radu ca te-ai oprit sa ma cunosti.
0

(Dacă m-ar auzi acum un prieten pastor, s-ar entuziasma de \"înțelepciunea\" vorbelor mele).
Dar eu improvizez, nu-mi lua în seamă fraza de început!