elena gheorghiu

Culoarea violetă a unor aștri în lunile de primăvară agitate, îți dă senzația de haos, de regret, veșnicia stă la pândă precum o căpiată. Pulberi fine răspândite-n univers și stele ce îți

Un nou mesaj la telefon, genetic imposibil să spui adevărul. Ești abătut de la gândurile tale, neștiind ce-i dincolo de barieră și comunicând mereu cu bucuria contrafăcută. Viața și clipa o iau

Căutăm mereu aceste ape azi pentru că se știe din trecut că avem bogății pe pământul cel sfânt. Natura își recuperează energiile și izvoarele dătătoare de sănătate ies din munții noștrii

Să îți pilești măcar un dinte ca să intri in etapa de bărbat, să stai în jar pe nucile de cocos este un mod ciudat pe lumea asta. Este duar un ritual ce se păstrează cu sfințenie pe Terra nu în

În clipa aceea viața spunea: M-am săturat de orele nebune. Totdeauna vom vedea doar paiul existent în ochiul lui Cronos și nemulțumirea proiectată ca o iluzie îți știe toată durerea, tot

Imbecilitatea crasă de sugestii este dată de niște draci plini de noroi. Rapoarte peste rapoarte, deasupra este durerea ce te duce la o mare răscruce de tupeu, ne împușcăm, ne spânzurăm,

Incredibilă răsturnare de situații să alergi atât de disperată să înveți în final arta de a ierta. Este logic și uneori firesc să ai multe idei scoase din ecuații. Cercul constipat de idei

Sigur ai să le iubești pe aceste imagini cu o hahaleră. La ele de te uiți, papagal te numești căci asta este publicitatea pe Terra. O mulțime de filmulețe să vezi on-line un gibon. Apar ifose

Am eliminat toate idealurile pentru o fantomă din trecut. În viața asta mult prea tristă, este se pare mult, prea mult. Idealurile le-am desființat pentru o bancnotă prea decolorată. Visul

Iubirea se învață pe durată căsniciei, acum culoarea fericirii este vraiște, epuizată, o poamă acră este viața, nemurirea. Avem medicamente compensate pentru o oglindă când dragostea pătrunde

Pe centura strangulată a sufletului câți bani s-au irosit pe vise? Este drept că pe o autostradă pustie unde se circulă în mod haotic, babele pe la intersecții pun iar tămâie. O gamă largă de

Vezi acolo un rahat, dincolo un bălegar. Tot românul este sonat, fraier, ramolit, măgar. Se perindă iar pe sticlă o divă siliconată. Are minte de furnică, și la creier doar o pată. Vin

Doar apeși pe trăgaci și cu o precizie nemaipomenită poți transforma orice spațiu într-o cușcă plină de iluzii. Glonțul ucigaș te transformă-n vită. Tocatul de gânduri este doar meseria

Negociem acum doar cu prostia ce umblă prin suflet precum un șarpe, chiar de te ajută nemeritat iar ironia, al ei sunet este terfelit de mii de harpe. Negociem după o pauză nemeritată cu

Un mod de a refuza tentația de a apărea pe un zid, pe un stâlp, pe un panou, depinde dacă te curtează educația, și îl saluți nemeritat pe un așa zis \"bou\". Să refuzi și viața de omidă pe

Mai poate nesimțirea să trimită măcar un simbol că tu exiști, când prostia precum o dinamită, îți dă iluzia de geniu, că te miști. Când grotescul de unde vii va naște un copil cu iris

Se pare că pe această planetă se mișcă doar nebunia. Vine norul, pleacă norul, apare iar în jur isteria. Noi aici avem de muncă să bârfim iar Columbenii. Cine vorba rea aruncă? O să vină

Probabil groaza de necunoscut acumulată cu tăcerea în doi ce spulberă și visul ce îmbracă o speranță goală dintr-o suflare, aduce în inimă nedumerire, ploi. Probabil groaza de insecte ce își

Insula Fidaga în largul mării Colapsa era condusă de generalul Olino ajutat de soldatul Nino și de bucătarul Garino. Insula era plină de petrol iar cei trei oameni ajunși bogații lumii foloseau

Mi-ai străpuns privirea precum un rechin prada. Oasele deja sunt bolnave de un drum plini de spini Ochi ce ar mai putea sa vada? Un jet de vorbe goale fără sens pe mâini palide și

Acum doar trufia cerșește îndurare iar clipele tihnite nu mai vin să facă curte timpului. Vezi doar spectrul nesimțirii cum vine tiptil că îi auzi răsuflarea, toate sunt aiurea contra

Sunteți acolo doar o gașcă care se spală pe mâini. Lătrați încet, lătrați mai tare mai ceva decât niște câini. Gașcă plină de interes, aveți un buboi în frunte. Viața pe voi v-a ales, nu

Lacrimi pe obraz. Doliul scrie durere pe un nor alb. Zile de coșmar. Portocalul trist, lovit de val ucigaș. Tablou de groază. Peste pietrele albe țipăt de copil.

Săracii mor se pare doar chirciti de foame, frig și chiar condens pe lume au fost nefericiți, nu și au gâsit în viață un sens. Săracii mor numai chirciți de abandon, regrete și minciună, în