Cele cinci ouă buclucașe

Iată mai sunt câteva zile până la sosirea Paștelui. Toată lumea se pregătește pentru a primi cum se cuvine această sărbătoare a primăverii. Plictisită, am început să vopsesc ouăle care parcă zăceau în coșulețul de pe masă. Le-am aranjat frumos în coșulet după care am ieșit în aglomerația care împânzise tot orașul. Când m-am întors am intrat în bucătărie pentru a vedea cum arată ouăle. Dar deodată se auzi o voce! M-am uitat mai atent și cine credeți că vorbea? Era unul dintre cele cinci ouă. Pentru un moment am crezut că visez și că totul se petrece în imaginația mea. Dar nu, ouăle chiar vorbeau, de fapt se certau! Încet,m-am apropiat de coșuleț, m-am așezat pe un scaun pentru a privi și a asculta miraculoasele ouă. Uimită am observat că unul dintre ouă se certa cu un altul. Primul ou îi spune celuilalt: - Hei, verdeață dă-te mai încolo! - Ia lasa-mă în pace roșeață! Ce, nu ai loc de mine? - Păi să vezi că nu prea am. Deodată intervine si oul galben, care era foarte calm. - Ce se întâmplă aici? Nu vedeți că eu vreau să citesc în liniște această carte despre cum se vopsesc ouăle. Roșeață intervine și spune: - Ha! Ce nu-ți place cum te-a vopsit Elena? - Nuuuuu, nu vezi că m-a vopsit cu pete!? Arăt oribil! Furioasă eu i-am spus: - Gălbeneață, ai grijă cum vorbești. Vrei să spui că eu nu știu să vopsesc ouă?! Dacă mă înfurii rău, poate te mănânc înainte de Paște, așa că ai grijă! - Și ce dacă mă mănânci! Oricum nu vreau să trăiesc așa! Nu vezi cum m-ai vopsit, zici că am vărsat! - Nu are importanță! Ești un ou cu pete. Ce contează! Privind ouăle din coșuleț, remarc: - În coș erau mai multe ouă, unde sunt celelalte? Gândindu-mă, întreb cu voce tare: Cine le-a mâncat? Roșeață răspunde: - Nu lipsesc ouă! Uite, albăstreață vine chiar acum! Grăbit, albăstreață își întreabă colegii: - Mi-a văzut cineva ochelarii? Nu îi mai găsesc și vreau să termin de citit povestea despre Paște. La cele auzite, mirată spun: - Un ou să poarte ochelari? Ce ciudat! Și cum se face că vorbiți? Albăstreață îmi răspunde: - Noi am venit din Þara colorată,unde toate lucrurile prind glas, inclusiv noi! Și motivul pentru care am ajuns la tine în coșuleț este că vrem să îți urăm un Paște cât mai fericit! Acum trebuie să plecăm pentru că mai avem de poposit și în coșulețul altor persoane dar nu înainte să îl luăm si pe.. Portocală!!!!! Portocală spune: - Sunt aici, nu trebuie să țipați că doar știți că ascult muzică și că nu aud nimic. E timpul să plecăm, spuse Albăstreață! Nici nu am apucat să îmi iau rămas bun de la cele cinci ouă, că ele deja plecaseră.În urmă rămăsese niște ouă fără glas,fără ochișori.. ele chiar dispăruseră. Cu un zâmbet pe buze am decis ca anul acesta să nu mănânc ouăle și să le păstrez pentru anul ce va urma, poate asa se vor întoarce din nou la Paștele următor!