Poezie
Fiori pe frânghii
1 min lectură·
Mediu
Alergi în mine
răscoală, ca valul
prin agonia
în care plutesc,
alerg în tine
urcată pe calul
din visul albastru.
Mă rătăcesc.
Cu ochiul felinei
ascuns între noi
declari deșerturi
veșnic închise.
Nebună, desculță
dansez în ploi
și zborul mi-agăț
în slove promise.
Să-mi stai pe brațe
născând un câmp,
s-alerg prin el
și-n talpa mea
să crească flori,
să-ți nasc un timp
în care-ți sunt
toată a ta.
Adună-mi gândul,
strânge-mă-n tine!
Treziții fiori
merg pe frânghii.
Ne prindem în coptul
grâu ce ne vine
în vara în care
te știu și mă știi.
Adulmecare
și gust de vanilii
ne mușcă de nara
tăcutului ceas.
Se leagănă hora-n
festinul simțirii
și-aud între zodii
uimitul tău glas.
Zidește-mă-n tine,
fă-mă stăpână!
În mâinile tale,
în cercul din ploi
primește-mă-n slove
cum marea-și adună
apa din râul
iubirii din noi...
001.009
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Elena Aprozeanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 139
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 48
- Actualizat
Cum sa citezi
Elena Aprozeanu. “Fiori pe frânghii.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/elena-aprozeanu/poezie/14031250/fiori-pe-franghiiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
