Poezie
... și ultimul cuvânt
1 min lectură·
Mediu
O frunză fremătând pe ramul amorțit,
în sarcofagul ei din toamna fără glas,
mai ține, într-un colț de buză, obosit,
o rimă și-un verset, în șir, pe un extras.
Rotițele de ceas își prind arama-n zimți,
se arcuiesc în ploi, copacul mușcă-n plin
azurul sângeriu... și-n rădăcină simți
iarna-nstăpânită, puțin câte puțin.
O frunză fremătând tresaltă prin decor
și crivățul, de braț, o-ntoarnă în pământ;
ultima foșnire, când primul trecător,
a strivit sub talpă și ultimul cuvânt.
00939
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Elena Aprozeanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 77
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 12
- Actualizat
Cum sa citezi
Elena Aprozeanu. “... și ultimul cuvânt.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/elena-aprozeanu/poezie/14026301/si-ultimul-cuvantComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.