Poezie
Să ne iubim sublim
1 min lectură·
Mediu
În palma iernii-albastre
Ne colindăm cu dor
Ca frunzele sihastre:
Plutiri din nor în nor.
Un brad, o nucă, mărul,
Gutuia și o stea
Alcătuiesc decorul;
Tu ești povestea mea!
Crescut copac în mine
Cu rădăcini adânci,
Cu ramuri pe coline
Și flori de măr pe lunci.
Ne-acoperim de albii
Nămeți până la cer
Și clopoțeii, dalbii,
Pierdut-au înc-un ler.
Mai știm pe buze, oare,
Ca fulgi să ne topim,
Sfârșind o căutare
Să ne iubim sublim?
00937
0