Mathematicus imperfecte

acum aliniem sentimentele pe ultimul rând
întâi avem nevoie de o riglă bine proporționată cu distanța
dintre noi cei de dincolo de punctul i
și cei de dincoace de o
facem o acoladă
trasăm punctiform trei unghiuri drepte
neintersectate cu nici o altă viață
stop
aici am greșit
nu șterge e doar un cuvânt rebel care se bagă în seamă stânga jos
crede că nu îl observă nimeni
acum de la capăt
rămăsesem la acolade
mereu aici mă întrerupe o naștere
probabil că am avut un cordon ombilical netrăit
deși îmi amintesc că am mai scris o dată despre firele lumii
revino-ți îmi spune maestrul ai depășit numitorul comun al oamenilor
ai intrat în spații paralele
nu pot altfel
așa îmi este linia ochilor
de aceea vă spuneam e timpul să îmi predați viața la capătul sentimentelor
de acolo cred că am pierdut integrala perfectă
șirul lucrurilor esențializabile ce tinde spre alt infinit