Sari la conținutul principal
Poezie.ro
@ela-solanES
Ela Solan
@ela-solan
Poezie

pandemia

1 min lectură·
Mediu
astăzi îmi afișez tristețea la avizier
vreau să-i vadă toți noul look
arată exact așa cum ar fi pictat-o rembrandt
ca un braț care își pierde conturul treptat disipându-se în umbre
ca un păr negru lung ce se desface-ntr-o baltă de sânge
va rămâne perfect amprentată pe retina privitorului
insinuându-se apoi în mecanismul lui de apărare
distrugându-l
astăzi vreau să-mi înlănțui tristețea prin oameni
să o simtă umplându-le toate golurile
așezându-se în colțurile gurii
ca două lacrimi ieșite dintr-un zâmbet rupt brusc
voi stârni astfel o pandemie de tristețe
ce va trece din ochi în ochi / din gură în gură / din atingere în atingere
se va scurge prin fiecare trup în pământ
înnodându-se dincolo
în deșertul în care te-ai dus sub straturile de lut
ca să știi în felul acesta
că nu
lumea nu poate fi la fel fără tine
e martie 2010 ioane
și inima lumii bate tot mai încet
tot mai rar
plânge
022.932
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
157
Citire
1 min
Versuri
24
Actualizat

Cum sa citezi

Ela Solan. “pandemia.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ela-solan/poezie/13934099/pandemia

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@alexandru-ghetieAGAlexandru Gheție✓
din nou ion, din nou tristețe, din nou o poezie care răspândește, de la lectură la lectură, de la vers la vers o epidemie de inimi ce bat aritmic, tot mai rar, tot mai inutil... Mi-a plăcut începutul, acel chip al tristeții de la avizier, corespondența cu rembrandt. Apoi îmi pare că se diluează puțin mesajul, finalul însă e bun. Aș mai scurta puțin din corpul textului, dar asta e doar o părere a mea. Cu plăcerea lecturii,
numai bine,
alex
0
@ela-solanESEla Solan✓
da, din nou despre Ioan si despre tristete, pentru ca e o perioada in care le simt puternic prezenta, sunt aici cu mine chiar si acum cand scriu randurile acestea. Multumesc pentru lectura si semn.

numai bine sa fie,
Elsa
0