Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Jurnal

așteptare

1 min lectură·
Mediu
răsucesc clipa asta pe degete ca pe o șuviță de păr în timp ce ronțăi plictisită câteva regrete la naiba ce-mi pasă ca n-ai mai venit oricum ți-aș fi întors eu spatele si crede-mă că ai fi avut ce să vezi am îmbrăcat rochia roșie sumară astfel încât mi-am expus toate calitățile de ele se împiedică rând pe rând toți bărbații cu priviri umede și mimică amuzantă doar părul negru îmi trădează neliniștea unduind adâncimi de-ntuneric mistere pe care numai tu le-ai pătruns stau singură picior peste picior tocurile astea cui își înfig ascuțimea în indiferența cu care mi-ai spus ‚poate vin’ dar voi uita strângerea asta de inimă ,vei uita’ îmi șoptește ginul din pahar zâmbesc unui gând știut doar de mine scot o țigară fină mentolată un tânăr frumos se apropie încet ‚pot să-ți ofer un foc’ tresar și privesc ochii verzi ‚ai venit’
042.999
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Jurnal
Cuvinte
146
Citire
1 min
Actualizat

Cum sa citezi

Ela Solan. “așteptare.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ela-solan/jurnal/186218/asteptare

Comentarii (4)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@raluca-opritaRORaluca Oprita
\"răsucesc clipa... doar părul negru îmi trădează neliniștea\"
Capriciosul \"joc\" al așteptării... (sunt oameni care o viață întragă așteaptă... sunt oameni care nici măcar atât...)
(nu am putut să nu las un semn)

te pup
Ralu
0
@zzZzz
Nici nu stii ce elucubratii am facut sa gasesc textul asta care disparuse in secunda de dupa citire si pina la log-in ca sa-l comentez. E o diabolica disparitie. ca o femeie pe care o vezi trecand fugar si pana sa ii zici o vorba se pierde ireversibil in ceata zilei. Mi-ai adus aminte de anii studentiei, de jocul acela soarece-pisica dintre sexe: ce vroiam nu era accesibil, ce nu doream ne sufoca cu insistenta, cu 14 telefoane pe zi, lehamite.. apoi fraza cu tanarul frumos e un-fair.Ce fac ceilalti, nefrumosii, plini de frustrarea cosurilor de pe nas?
0
Imi plac versurile: \"Doar părul negru îmi trădează neliniștea unduind adâncimi de-ntuneric... / tocurile astea cui își înfig ascuțimea în indiferența cu care mi-ai spus‚poate vin’\" si mai ales finalul!
Pe un curand cat mai curand,
O frunza
0
@ela-solanESEla Solan
...va multumesc mult pentru semnele lasate. A fost un joc \'asteptarea\' asta care poate rascoli amintiri sau atinge sensibilitati. Va mai astept.

Elsa
0