Poezie
În somnul meu
Din vremurile mele
1 min lectură·
Mediu
Am adormit în cântecul de flaut,
Dar m-am trezit apoi nemângâiat
Și m-am pornit ne-ntârziat să caut
Iubirea ta pe cerul de cobalt.
La antipozi trec caii de telur
Cu coamele răsfrânte pe grumaz,
Încă de ieri mă tot gândesc să-ți fur
Iubirea ce-ai închis-o-n Alcatraz.
Mi-e dor de glasul unei vechi flașnete
Pe străzile orașului rănit,
În geam mi-apare chipul unei fete,
E nu știu cum, e nemaipomenit!
Am adormit în cântecul viorii,
Nu-mi este foame, sete nici atât;
Teamă îmi e că m-or trezi cocorii
Cu țipătul de moarte și durut.
E-o stare cum de ani n-am mai trăit,
Iubirea ta mă bântuie albastră,
Și flautul mă-ngână răgușit,
Și-mi fuge chipul fetei din fereastră.
În somnul meu de vise necuprins,
E-o apăsare vie, o strânsoare
Și glasul tău răzbate încă stins,
Și dragostea-ți rămâne trecătoare.
023.038
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Eduard Zalle
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 137
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 24
- Actualizat
Cum sa citezi
Eduard Zalle. “În somnul meu.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/eduard-zalle/poezie/14074560/in-somnul-meuComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
EZMulțumesc frumos, Sorin!
0
Este precum majoritatea poeziilor dvs melodică și închegată. Fascinantă capacitatea de a relativiza planurile eului.