Poezie
Pierdut de tine
Călătorie prin somnul cuvintelor
1 min lectură·
Mediu
in memoriam Adrian Păunescu
Acum mă mai cobor în neființă,
De când mă știu tot mai hulit de tine,
Iar mintea-mi se îneacă-n neștiință
Și parcă-mi e din ce în ce mai bine.
Nu are, totuși, cine să mă plângă,
Sunt mai pustiu și astăzi ca și mâine
Și sunt aluat ce-așteaptă să se frângă
Într-un cuptor ce îl va coace pâine.
Mi-e tot mai dor de încă o plimbare
În crângul ce miroase-a mirodenii
Și-n care, mistuit de-nstrăinare,
Mi se topește ochiul în vedenii.
Jur-împrejur, drumeagul îl mai caut
Ca albatrosul prin oceanul verde
Și-s adormit de glasul unui flaut
Ce înadins de tine mă mai pierde.
Și te iubesc cu tristă-nfrigurare,
De când mă știu tot mai pierdut de tine,
Iar sufletu-mi se-neacă în uitare
Și n-am habar ce-n viață mă mai ține.
002.379
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Eduard Zalle
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 135
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 21
- Actualizat
Cum sa citezi
Eduard Zalle. “Pierdut de tine.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/eduard-zalle/poezie/13998604/pierdut-de-tineComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.