Poezie
De lut
1 min lectură·
Mediu
m-am aplecat oval peste marginile timpului
pentru prima oară n-a mai fost atât de rotund
cu sângele în inimi ca o pendulă bătând
ne-oglindim secundele, viața
în tina untoasă a pământului
delicat mă ninse un fulg de zăpadă
de lut îi părea brațu-mi și greu
adormise în palma dreaptă a sufletului meu
de parcă țineam strânsă în mâini
toată iubirea ce din ceruri începuse să cadă
00772
0