Poezie
Noi
1 min lectură·
Mediu
I
am traversat necunoscutul
ca să te ştiu
m-am luptat cu propria-mi raţiune
ca să te simt
îmi potolesc setea
sorbindu-te ca pe-o licoare adusă ofrandă zeilor.
acum că te am
în îmbrăţişări lungi
cu mângâieri ce stârnesc pasiuni aprinse
îmi înfrâng dorul.
II
mi-era un dor nebun de tine
de tine cea pentru care iubirea mea se năştea
încet,
într-un susur lin
deşi nu te cunoscusem încă
sufletul meu îţi era dăruit
ca o promisiune de demult uitată
cu toate că prin tot ce făceam
rebelul din mine
ne îndepărta de dragostea noastră
aveam să aflu ceva mai târziu
că eram deja prizonier
nu pe tine te aşteptam
și totuși ai venit
nu pe tine te doream
și totuşi, înlănţuit,
tânjeam ca un nebun după iubirea ta
cu un susur lin,
într-un murmur cald,
foşnetul iubirii tale mi se strecura în inimă
şi nu-mi era străin
mă abandonasem ţie
te lăsaseşi asediată!
001146
0