Poezie
iubire cerc vicios
1 min lectură·
Mediu
Trupul mi-e gol
Sufletul stingher
Spiritu-mi liber
Încearcă rebel
De cerul din noi să se prindă
Iubirea-ţi sfioasă ne ningă
Focu-mi din tine să-l stingă
Acoperă-mi trupul cu mantia sufletului tău
Învaţă-mi spiritul să despartă singurătatea
Găsindu-l pe-al tău
Fii una cu mine
Si-adu-mă din tine
Să-mi fiu iar acasă
Avându-te-n coastă
Al meu, gol
Al tău plin de-al meu
Alintă-mi iubirea din inima ta
Şi varsă-te toată din tine-ntr-a mea
Fiinţă
Te simt cum suavă
Şi fără putinţă
Îmi eşti cum îţi sunt
Tu cerul meu
Eu umilu-ţi pământ
Îţi curg, îmi respiri
Puţin la-nceput
Îmi eşti strigătul mut
Ecoul îţi sunt
Ce se stinge-n tumult
Petale îmi eşti
Ţepi îţi voi fi
Cu mângâieri
rănindu-ne-ntr-o singură zi
Şi-n acelaşi timp
Ca două cupe
Una dintr-alta ne vom umple
001.193
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Dunca Valentin
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 130
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 36
- Actualizat
Cum sa citezi
Dunca Valentin. “iubire cerc vicios.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dunca-valentin/poezie/14149551/iubire-cerc-viciosComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.