Poezie

pledoarie

2 min lectură·5 iulie 2017

Mediu

onorată instanță și preacucernici procurori

e drept că m-a lăsat muierea și-s singur de o vreme

dar musca aceasta nu e femeie cum credeți

și cu atâta mai puțin virgină cum se pretinde

e dracul gol în strai de coleopteră

iertați-mă dacă greșesc eu am făcut filosofia

nenorociții ăștia o dărâmă

și cum ziceam îmi bâzâia pe la urechi

mi se punea pe-obraz pe frunte

chiar mă ciupea de gânduri

prin sânge vroia la inimă să-ajungă

atâta mai lipsea să mă îndrăgostesc de-o muscă

doamne doamne ce mă mai enerva

așa cum mă bănănăia probabil vreun alint

recunosc cinstit mă simțeam ca un rahat

degeaba-am încercat să o alung s-o prind

am dat cu șprei mi-am rupt și pliciul

priviți-o-i vie a naibi parcă are șapte vieți

fierbeam în clocot de câți draci aveam

îmi venea să mă urc în locul ei pe pereți

zeul e cel ce m-a-învățat de ei să scap

m-a pus să îi înec într-un pahar cu vin

așa a ajuns și pârâcioasa asta acolo

să fi gustat vreo câteva pahare jur nu mai mult

că subit s-a întâmplat cu mine o minune

de-odată-am devenit pios chiar milostiv

și plin așa de mărinimie i-am zis

ieși fă muscă și lasă-mă să-l beau pe drac

dar spuneți dumneavoastră ce puteam să fac

erau atâția că am golit vreo patru sticle

deci nu aveam cum să comit acel viol

precum strămoșul meu pilat din pont

dar nu ca pe atunci când se folosea apă

cu vin pe mâini mă spăl și-l spăl și pe-acuzatul

001.821

Dumitru Sava. “pledoarie.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dumitru-sava/poezie/14109939/pledoarie

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.