Poezie
iubirea
1 min lectură·
Mediu
născută din căderea frunzei
atuncea când adam descoperi femeia
trecut-au vremi e scrisă-n biblii
dar n-are biata nici măcar o definire
despre iubire oricine spune orice vrea
îndrăgostiților singurii calificați
pârjoliți pe rugul patimei nebune
cei mai îndreptățiți s-o judece
nu le mai stă mintea la ea
supraviețuitorii ei sărmani sclavi
cum și-ar putea bârfi stăpâna
și-atunci încep aiurea să ne-o povestească
poeții cei seduși doar de cuvinte
dar ce încredere mai poți avea în ei
când își vând sufletul pe o metaforă
și-n toți aceia care nu au cunoscut-o
sunt îndrăgostitul de femeia-adevărată
orfeu întârziat și ea euridice
ce și-a pierdut cândva iubirea
tocmai când vâlvătaia era mai mare
și de atuncea o tot caut o tot caut
m-am rătăcit ades printre miraje
și-abia acuma cred că am descoperit-o
orice aș face nu mai ajung la ea
dar pot să vă asigur pot să jur
iubirea este focul sacru ce ne-aprinde
pe când trăiam ca niște morți
spre a afla cum este să fim vii
001.380
0