Poezie
dor
1 min lectură·
Mediu
când atât de generoasă te-ai oferit
să-mi ridici templu secunda ta de pace
eu soldatul universal ce nu putea dezerta
din nesfârșitul său război cu viața
căram în spate cicatrice toate rănile lumii
n-ai fost decât o boabă de strugure
pe care-n acea toamnă târzie târzie
când bruma singurătății-mi mușca din oase
iubirea mea flămândă a strivit-o între dinți
de atunci zi de zi mustul sorbit
mi se prelinge pe suflet și se preface-n vin
de aia umblu mai toată vremea beat
și îngerul îmi cântă de inimă albastră
001.445
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Dumitru Sava
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 89
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 13
- Actualizat
Cum sa citezi
Dumitru Sava. “dor.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dumitru-sava/poezie/14079497/dorComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.