Poezie
Indecizie...
1 min lectură·
Mediu
nu știu de câtă vreme mă aflu la răspântie
nici măcar Judecata de Apoi nu are habar
pentru că aici timpul nu există
toți se orientează după înclinarea balanței
când păcatele atârnă mai greu
e semn că mă voi întoarce pe Pământ
iar dacă primează faptele bune
probabil că voi merge mai departe
acum talerele se află în echilibru perfect
judecătorii se privesc între ei contrariați
mi se adresează o ultimă întrebare suplimentară
dacă mi-am înșelat vreodată nevasta
cu gândul le răspund sincer că da
tot timpul mă gândeam la o altă femeie
cu fapta însă nu a mai fost nevoie
în fiecare seară mă culcam numai cu nevasta
și toată noaptea o petreceam îmbrațișați
inimă lângă inimă într-o dragoste pătimașă
dimineața eram altul iar ea femeia la care mă gândeam
ne salutam respectuos și făceam cunoștință
toată ziua păcătuiam apoi cu gândul la ea
nici nu mai știu câte făceam să o seduc
până seara când totul se petrecea aidoma
dimineața ne salutam respectuos și o luam de la capăt
în sfârșit am mărturisit mă simt ușurat
judecătorii sunt cu toții consternați
căci talerele balanței rămân în perfect echilibru
001.315
0
