Poezie
mai cred...
celei care așteaptă
1 min lectură·
Mediu
te chem frumoasă doamnă
să o luăm de la-nceput
tu mie să îmi fi icoană
eu… paradisul tău pierdut
privești cum fumegă țigara
și așteptarea ți-e mai rea
tot mai amară e cafeaua
când nu mai ai cu cine-o bea
ești singură și fără mască
demult se duse și Crăciunul
din cei veniți să te pețească
nu s-a oprit niciunul
tot tulbure îți este viața
a mai trecut prin ea un om
se scutură din nou speranța
ca frunza ruginie de pe pom
mai tristă-ți numeri banii
și îl condamni pe zeu
pe chip ți se adună anii
oftezi și-ți este tot mai greu
copiii au plecat într-ale lor
durerea nu-ți mai trece
și nu mai crezi în viitor
iar patul ți-e tot gol și rece
te chem frumoasă doamnă
fiindcă mai cred în început
încă mai poți să-mi fi icoană
eu… paradisul neștiut!
001.555
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Dumitru Sava
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 144
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 28
- Actualizat
Cum sa citezi
Dumitru Sava. “mai cred....” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dumitru-sava/poezie/13971285/mai-credComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
