cugetător

mi-a dăruit zeul trei puteri sacra judecată a înțelepciunii pe aceea hieromagică a iubirii și marea putere de a ierta pe înțelepții care nu iubesc pe iubăreții lipsiți de judecată și pe puternicii care spre disperarea mea nu pot și uita aș fi fericit de nu m-aș întreba dacă ceilalți pot fi considerați rebuturi – ca și cum perfecțiunea ar naște infirmi cine sunt eu să-i judec facerea de aceea înerc să caut adevărul într-un pahar cu vino veritas cei din jur îmi zic bețiv în loc de cugetător – biet călător cuget căutătotr nu o să știu niciodată unde m-o așeza posteritatea și nici din ce categorie fac parte acei care mă judecă cu puterea înțelepciunii n-am cum să le dau dreptate cu cea a iubirii încerc să-i înțeleg nu pot decât să-i iert dar ce mă fac de nu îi voi uita nici după ce golesc bardaca asta