reîntoarcere

mai am niţel şi trec iarăşi apa asta a stixului uneori mai limpede alteori îngrozitor de tulbure treaba cu ortul luntrea şi cu caron e o prostie toată şmecheria cu viaţa a fost să învăţ să înot numai tu poţi ştii la ce naiba mi-o folosi tare important trebuie să fiu pentru tine de mă păzeşti zi şi noapte cu atâţia îngeri grea misiune le-ai dat aproape n-au strop de odihnă ruperea apei a fost un potop ce m-a prins fără arcă sau eu eram arca în care s-au salvat ursitorile de la cine ştie ce altă mai nefericită sorocire oricum de atunci m-am ales cu porecla de fiu al ploii apoi a fost lupta asta nesfârşită cu destinul recunosc a fost un antrenor bun dar prea multe răni au urmat câte şi mai câte din astea mai mărunte erau cât pe ce să mă piardă prin labirintul iubirii ştii ce cred că de fapt eu sunt adevăratul prometeu treaba aia cu focul e doar o metaforă inventată ca să amăgeşti vigilenţa lui ialdabaoth eu am furat formula apei de la om şi ţi-o aduc să-ţi stingi arşiţa după fiul cu fiecare naştere răstignit