Poezie
Fluturii din glas
1 min lectură·
Mediu
Te-am așteptat lângă fereastra
Prin care mă privea răsăritul
Dolofan și plin de pistrui,
Iar altădată apusul blând
Se culca ușor pe pleoape
De parcă eternitatea
Îmi încreștinase ființa.
De-acolo, sub cerul infinit
Stropit în culorile irisului
Te-am strigat în ecouri mii
Care s-au pierdut în haos,
Ca Perseidele fugace
Lăsând dâre strălucitoare
Pe retina ochilor umezi.
Și doar atunci când am tăcut,
Îmbrățișând gândurile oarbe,
Ți-am auzit fluturii din glas,
Coborând sub inima mea,
Agățată de nodul din gât,
Șoptindu-mi dulcea iubire
Sub umbra timpului efemer.
00632
0