Poezie
Răsărit în doi
1 min lectură·
Mediu
Oare cer mult chemându-te-napoi
Pentru-n ultim răsărit în doi?
Asta mă-ntreb în zori de zi
Și tu o știi.
De ce nu-mi vii?
Ceva m-apasă tare...
Nimic în jur n-are culoare,
Dar mai presus de tot mă doare
Când văd amurgul fără soare.
Altfel era cândva, în doi,
În brațe stând la răsărit;
Acum tu ai inima sloi,
Nu mă-ncălzești la asfințit.
Te rog ceva:
Nu mă uita!
Mi-e dor de noi...
Un ultim răsărit în doi?
00879
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Dumitru Maria-Ancuța
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 77
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 17
- Actualizat
Cum sa citezi
Dumitru Maria-Ancuța. “Răsărit în doi .” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dumitru-maria-ancuta/poezie/14099641/rasarit-in-doiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.