Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Eva 19

1 min lectură·
Mediu
Era o cale ce ducea la vie
Apoi pe valea merilor în sus,
Acolo-n taină, nimeni să nu știe,
O vară-ntreagă fără somn te-am dus.
Căci tatăl tău tăia păduri departe
Și mam-n alte zări țesea cărări
Iar eu, poet, te recitam prin noapte
Când luna dormea dusă-nalt în meri.
Prin ramuri păsări se sfădeau în șoaptă
Să nu-mi încurce rimele de foc,
Iar greieri beți de rouă noaptea toată
Rupeau viori cântând de nenoroc.
Acum pe-acolo vara-i ruginită
Și nopțile-s bătute de târziu,
Chiar dacă păsări, greieri mai recită,
Eu calea sus spre vie n-o mai știu.
002608
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
98
Citire
1 min
Versuri
16
Actualizat

Cum sa citezi

Dumitru Mălin. “Eva 19.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dumitru-malin/poezie/14037853/eva-19

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.