Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Eva 2

1 min lectură·
Mediu
Nu te-am știut cum vrut-am să te știu
Deși pe-aceeași pernă nu o dată
Am stat din prea devreme-n prea târziu
În dusa vreme binecuvântată.
Aveai priviri de neguri și tăciuni
Și gene lungi de spic în pârguire
Duminici neîntrerupte fără luni
Adăpostea tulpina ta subțire.
Acuma toate-s stinse și-mpăcate
În gândul meu între-amintiri apus
Doar ca o mână fluturând din noapte
Ori ca o frunză picurând de sus
Te mai adun din neguri de uitare
Cum un arcuș și-adună melodia
Și te suspin prelung prin înserare
Maria, tinerețea mea, Maria.
002777
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
91
Citire
1 min
Versuri
16
Actualizat

Cum sa citezi

Dumitru Mălin. “Eva 2.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dumitru-malin/poezie/14036424/eva-2

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.