Poezie
Renunțare
1 min lectură·
Mediu
Nu fericirea o vânezi
Prin valea zilei ca o noapte
Nici dragostea cu frunze verzi
Ce știi că nici nu se mai poate
Nu-ți place roditorul gol
Al inimii urzind speranță
Când nimicirea-ți dă ocol
Și cum să nu mai fii te-nvață
Și totuși cu destul îndemn
Pornești prin dimineața sură
Să-ți arzi aripile de lemn
Cu altă și cu altă-arsură
Înalt cât muntele surpat
Norocul pedepsit să fie
Mereu la el la celălalt
Dar lipsă-ntodeuna ție
Pe boltă frunzele apun
Cu toamna-n pieptul lor de ceară
Nici bunul cel mai bun nu-i bun
Când nu mai e decât pe-afară.
001.193
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Dumitru Mălin
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 100
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Dumitru Mălin. “Renunțare.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dumitru-malin/poezie/14018973/renuntareComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
