Poezie
Speranțele nu-s păsări
1 min lectură·
Mediu
Prin jar călătoresc de la o vreme
Cu toamna sugrumată la călcâi
Căruntul nu-ncetează să mă cheme
Și nu doar pe la tâmple-ntâi și-ntâi
Ci mai ales în inimă-i simt sporul
Cum ar cădea o molimă-ntre brazi
Și-ar suferi poiana și izvorul
Dar mi-ar striga și mie - să nu cazi
Că încă-mprejurimile-s rotunde
Mai au spre tine candide porunci
Chiar dragostea de-o strigi poate-ți răspunde
De ce să te dai stinsului atunci
De ce să te sugrumi în renunțare
Și să te răsucești în nu mai pot
Speranțele nu-s păsări, știu să zboare
Chiar de le smulgi din aripi cerul tot.
001.445
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Dumitru Mălin
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 102
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Dumitru Mălin. “Speranțele nu-s păsări.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dumitru-malin/poezie/13990422/sperantele-nu-s-pasariComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.