Poezie
Cu-nvinețite buze văzduhul
1 min lectură·
Mediu
obosit
piatră călcată-n picioare îndelung
vârtelniță-ntoarsă-n zadar
prin negrele caiere
dintre păcate
oamenii
vesel cu ei
am tot așteptat răsăritul
și uite c-amurgul
vrea singur să fiu
singur să-mi macin împovărarea
atâtea secrete atâtea erori
toate-ntr-o inimă
adânc îngropată-n
speranța seninului
ce-atârnă greu
de ocna văzduhului
cu-nvinețite buze
du-te și spune-le că nu ești tu
în nebunescul hohot al lumii
cel bun de trăit
lângă-nțelesuri vagi
ori certitudini carbonizate
001.776
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Dumitru Mălin
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 69
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 23
- Actualizat
Cum sa citezi
Dumitru Mălin. “Cu-nvinețite buze văzduhul.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dumitru-malin/poezie/13974514/cu-nvinetite-buze-vazduhulComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
