Poezie
Iluzia-i nebuna mea cărare
1 min lectură·
Mediu
oh nebunia de-a fi fost acolo
de-a fi atins cu pașii nisipul
pe care călcau strălucite picioare
oh dezgoliții sâni
mici pepeni arămii
din care să muște doar soarele
dar și amara mea lăcomie
gata să sfâșie umbrele lor
în diminețile înrourate
nimeni nu știe
n-am spus nimănui
imensa tristețe vuind peste tâmple
țipătul rece ferecat în piept
sub căldura albă
năucitoare
nimeni nu știe cât ești de mut
când ți-au murit bătrâne și șoaptele
cu care odată biruiai ochi
și sâni și buze ce păreau că te-așteaptă
oh nebunia de-a tot spera
că ești cărare ce se întoarce
001.754
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Dumitru Mălin
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 99
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 21
- Actualizat
Cum sa citezi
Dumitru Mălin. “Iluzia-i nebuna mea cărare.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dumitru-malin/poezie/13951025/iluzia-i-nebuna-mea-carareComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.