Dumitriu Florin-Constantin

În America... frăție,
Toți se-ngrașă de mîndrie!
Dar pe saitul Agonia,
Ne slăbește doar prostia!

Agonia de aici,
Este solul cel fertil!
California de zici,
Praf de pușcă și fitil...

corectează titlul nene Genuneanu!
(că iar ne facem de rîs)

Din păcate m-am văzut și eu în cercul descris de dumneavoastră!Toți sîntem acolo...

Am o propunere! Îti dăruiesc ție aceste versuri fără nici un fel de pretenție! Nu sînt numai cuvintele mele, nu este numai dorința mea, ci a poporului nostru! Nu sînt cuvinte mari! Nu vreau publicitate, nu o suport, mă sperie lumea multă și zgomotul! Eu sînt doar observatorul...omul ce redă o stare care există în fiecare din noi! Nu vreau să plîng...destul că plîng tot timpul in sufletul meu pentru toți cei de departe, pentru Diviza și Mihai și pentru toți moldovenii nenumiți aici care se zbat măcar să mai ofteze în limba română, căci altceva nu prea mai au voie...plîng mai ales pentru cei care au uitat sau își neagă cu înverșunare obîrșia, din cauza necazurilor suferite, nebănuind probabil că se vor stinge fără nici un fel de identitate, nebănuind probabil că sufletul lor se va întoarce aici...la origine!Pentru ei trebuie să facem ceva...împreună.În sufletul fiecăruia vor dăinui pînă la moarte clișeele copilăriei...casa sărăcăcioasă dar plină de dragoste, privirea caldă a mamei, glasul baritonal al tatălui,
chiar și mînuțele noastre care prind cu disperare dunga pantalonului tatălui, speriați fiind de mărimea lucrurilor din jurul nostru sau de fețele necunoscute care ne zîmbesc cald...maidanul,o, da, locurile sfinte ale copilăriei unde se legau cu sînge frății de cruce și unde poznele erau la ele acasă...primul sărut...E mult de spus și de făcut...Și o facem împreună, chiar și aici... uneori simplu...fără să ne dăm seama că problemele uneori se pot rezolva mult mai simplu, mai natural...Cultura noastră poate începe de la origine...ma-ma(poetic), pa-pa(avem o creștere), a-pa(deja ne putem descurca!), ne-ne(mai avem un pic și devenim ambasadori), și asa se va naște izvorul, ce va transforma încetul cu încetul pînă la mare...și apoi plouă!...O lacrimă ce se va usca trist, de aduceri aminte, în colțul unei pleoape căzute...Eu...cine sînt? Sînt cel ce simte ca și voi, pentru fiecare din voi, ca și voi pentru mine... O frunză a aceluiași copac...o albină a aceluiași roi...o furnică care vrea săși regăsească drumul către mușuroiul natal...Cultura ne ajută, comunicarea ne ajută, sufletele noastre vor nebănuit de mult acest lucru! Deci mica mea strofă este de fapt a noastră... a tuturor...așa puerilă,
dar curată...Deci te rog nu-mi posta și numele sau posteaz-o cu numele tuturora...celor de aici și de oriunde...Așa am zis! Cu drag FLORR!

Știu că e greu pentru toată lumea...Știu că cei ce au plecat, nu au plecat de bine, nici acolo pe unde s-au dus nu umblă cîinii cu covrigi în coadă,păcat însă că nu suntem o națiune mai unită...Am fi putut încerca multe...Mai ales că am pierdut foarte multe valori spirituale așa ...mințindu-i, dezamăgindu-i,trădîndu-le așteptările.Pe mine sincer mă doare... Îti mulțumesc pentru cuvintele tale frumoase, mă bucur că am atins o coardă sensibilă a inimii tale, am fost surprins de impactul ce l-au avut cuvintele mele simple și sincere! Cu drag FLORR

Vă dă mintenaș Florin,
Cît ai zice \"pește\",
După atîta amar și chin,
Poate v-altoiește... :))

Poți să iei pilule nene,
Chiar de ochii ți-s deschiși,
Suprdozele-n catrene,
Le găsești doar la pro(st)scriși! :))

Nu e \"pajnic\", ci e pașnic,
Unde-i Dex-ul nenea Genu?
Versul tău s-a vrut mai vajnic,
Dar ți-a-nvrăjmașit catrenu\' :))

Un \"Păunescu\" în straie de fetiță ! Frumoasă cîntare, mă faci să mă opesc o secundă din tumultul acestei vieți și să admir lumea plină de frumos...Bravo Lory!

Este bine de știut,
Că organul ăsta...\"mare\",
Nu e pol, nici azimut,
Și nu este de mîncare!

Haideți să hrănim copii,
Pe stăzi pline de fecale,
Căci cuvinte mii și mii,
Nasc senzații geni(t)ale...

Unde-i lupta și cultura,
Unde-i dragostea și versul...
Ne-a cam luat și viitura,
Mai rămîne doar culesul...

Cantonați în paradigme,
Ridicăm la rang de lege,
Fals umor și plin de rime
În mîncare...se-nțelege !

Nu-i frumos ci e isteric,
Nu-i estet ci e poet...
S-a schimbat în ezoteric,
Falsul nostru zaiafet!

***
Să ridem? Sau în hohote să plîngem,
De subcultura noastră juvenilă,
Să plîngem mult și-n hohote să frîngem,
Pelagra asta mare, infantilă!


(Cam așa am văzut ideea ta...Mulțumesc!)

Maestre, frumoase cuvinte deși \"rugina paște emoția / negre semne în pagina albă...\" îmi pare un pic forțat...dar nu te lua după mine. Este exact așa cum mi-ai spus de multe ori că sunt un novice. Mi-e greu să înțeleg tendiința poeților de a simplifica un organism minunat care este poezie pînă la stadiul de mesaj sms. Mai avem puțin și ne vom spune poezii prin semne. Să vezi atunci ce frumos o să arate un astfel de site! De ce se întîmlă asta? Viteza prea mare...timpul prea scurt...import de cultură. Mulți vor, dar poezia în ce o vom transforma? Poate în telepatie...

Acest site este de literatură ! Comentariul tău era pentru un site de literatură erotică! Schimbă repede și retrage-te din marea familie a membrilor căci \"viziunile tale poetice\" sunt lamentabile! E adevărat că se cheamă \"Agonia\" dar nu este un site de rezolvare a problemelor tale psihologice ci unul de literatură. Ai nevoie de consiliere și pentru dejecțiile tele de aici sînt destule cabinete medicale.Din cauza unora ca tine o să ajungem să interzicem copiilor noștrii un site ce se vroia de cultură. Bestii cu chip de om sunt peste tot și mă gîndesc serios dacă editorii acestui site mai trăiesc...de au ajuns aceste comentarii belicoase pe prima pagină! Dragi editori,gîndiți-vă serios ca de aici și pînă a ajunge să fiți interziși ca funcționare nu mai e decît un pas din cauza unor așa ziși \"bine intenționați\" și \"atotcunăscători\" ce pot posta orice le trece prin minte! Nu merită! Site-ul se dovedește încă util culturii, pentru noi, pentru copii noștrii, poate deaceea concurența iși face bine treaba degradindu-vă în așa hal! Comentariu pe text nici nu merită ...A făcut Gicu prea mult pentru a explica că între el și un primat nu este nici o diferență. Mai avem să intrăm în peșteri și să luam de la capăt teoria darwinistă. Gicule iți dau un sfat prietenesc, Schimbă repede site-ul!

Să ai haz e lucru mare,
Dar să fi bufon în lume,
Pus pe șotii și pe glume,
Te vei trece ca o boare...

Pe un site ce ne învață,
Că poeții se răsfață,
Știu și cei ce au renume,
Că-s citiți doar la...postume.

Nu am dinți, dar am măsele,
Și-o scobitoare pus-am între ele...
Ca epigramele, ce iz au, de necaz,
Să-și piardă sensul \"fără de obraz\".

De-aș vrea să pap pe săturate,
Cînd toți poeții au postit,
Mănînc devize...divizate,
Cu muze ce au amuțit :))

La o horă mare pe-Agonia,
Nea Mihai, maestrul de ceremonii
Ne servește vinul și...tăria,
Diluează doar apa-n cîmpii...

(Iartă-mă nene Mihai c-am dat...dar orice acțiune are și...:)))

La masă stînd de vorbă cu un drac,
Împielițat, mi-am spus, în gînd și faptă,
Adoarme-l doar cu un darac...
Și taie-i limba și servește-o coaptă :))

Dacă-i de piept ardelenesc
Îl am chiar și pe... \"vino-ncoace\"
Sacrific orice vers prostesc
Și-o să mănînc și ciorbă de potroace!