Poezie

Stelele si luna

Vis pierdut

1 min lectură·22 septembrie 2008

Mediu

Odată, mai demult

In vremi îndepartate

Când luna printre stele

Îmi lumina in noapte

Mi-ai aparut in zare

Noaptea ai luminat

Vieții am dat uitare

Cu tine in neant mai luat.

Era sumbru dar suav

Mireasma morții se simtea

În loc de luna și de stele

Lumina inima mea.

Anii erau cat clipe,

In al morții somn visez,

Vreau acest moment pe veci

Să-l imortalizez.

Să mă trezesc n-aș vrea,

Cu tine în veci sa fiu,

Dar asta nu se va-intampla

NU trebuie sa zici nimic.Știu!

Mi-ai aratat iubirea

In pura ei înfațișare,

Dar m-am trezit la viață,

Morții am dat uitare.

Acum clipele-s cât anii

Și simt ca-mbătrânesc,

Deși e gata,s-a sfarșit

Etern eu te iubesc!

Inima mi-a incetat

Ca-nainte nu mai sună

Din tot ce aveam,nu mi-a ramas

Decat stelele si luna!

005.324

Dulau Florin. “Stelele si luna.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dulau-florin/poezie/1802804/stelele-si-luna

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.