Dragoș Vișan
Verificat@dragos-visan
„Cuvântule de lumină, în cer îngeri Te știu pe dinafară, ca noi să Te repetăm pe dinăuntru-ntr-un poem!”
Vechea biografie, astăzi nevalabilă, dar de mărturisit: Sunt profesor la un liceu din Constanța, colaborez cu revistele Tomis, Ex Ponto, Euromuseum, Meandre, Paradigma, Arca, Observatorul munchenez etc. Debut literar cu poezie în rev. Euromuseum (nr. 7 - vara lui 2008). Am absolvit in 2000 facultatea de Litere din univ. Ovidius,…
Eu mizez pe sinteză.
Pe textul:
„Ghicitoare 482" de Miclăuș Silvestru
Într-o mare zi, Sfinții Împărați: fiul și mama. Constantin și mama sa. O zi mai elenă, elenistică, bizantină.
Pe textul:
„Ghicitoare" de Mihai Miro
Pe textul:
„Crezul meu de malac" de Dragoș Vișan
Duminică minunată! Așa îmi plac ghicitorile. Șotron. Chiar i-am zis-o și lui fi-miu de 9 ani. Apoi am dat răspunsul. După ce s-a uitat în spate Petruț. Și a observat oglindă dulapului-bibliotecă din living.
Pe textul:
„Ghicitoare 481" de Miclăuș Silvestru
Trei mari dascăli și ierarhi
A dascăli, 30 ianuarie Ioan Hrisostom, Vasile cel Mare și Grigore de Nazians
Pe textul:
„Ghicitoare" de Mihai Miro
Românii s-au născut, s-au ivit pe acest pământ români. Vorbitori de română unitară, fără dialecte. Noi vorbeam română și înaintea nașterii lui Iisus Hristos. Nu vreo limbă dacă, getă sau tracă. Limba tracă era familia foarte importantă de limbi vechi europene. Era Limba Europei de acum două-trei de ani. Dar nucleul limbii trace din Europa era chiar româna noastră.
Pe textul:
„Ghicitoare 480" de Miclăuș Silvestru
Nu. Nici nu visăm ce istorie am avut și cât a mințit Roma coruptă Occidentul și apoi din iluminismul apusean ducând niște prejudecăți catolice drept zestre mondială de necontestat...
Latinitatea limbii noastre, continuitatea de tip romanic la noi, la Dunărea de Jos și în Carpați sunt gogoșile școlii latinizante, a Contrareformei din Ardealul habsburgic.
Eu sunt și prof de latină. Latina nu este mama limbii române. Româna nu poate coincide limba coloniștilor romani. Nu este latina vulgară a fericitului Ieronim, din Biblia catolică, primul stadiu al limbii române străvechi. Noi nu ne-am uitat limba niciodată. Dacii liberi, geții neocupați niciodată nu puteau să-și uite limba atât de unitar vorbită și astăzi între Nistru și Pusta ungară, între Maramureș-Bucovina și Dunărea de Jos.
Pe textul:
„Ghicitoare 480" de Miclăuș Silvestru
Când aud de eul "nostru" latin mi se face brusc greață.
Pe textul:
„Ghicitoare 480" de Miclăuș Silvestru
Botezul (Domnului) > Botează > Bobotează.
Pe textul:
„Ghicitoare" de Mihai Miro
Pe textul:
„Fuga vieții noastre" de Dragoș Vișan
Cincizeciul.
Cincizecime.
Nici nu cred că ar fi nivelul 50. Dar bag. Am avut ca Irinel Georgescu. Apoi n-am mai avut.
Pe textul:
„Ghicitoare" de Mihai Miro
