Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Arvună pentru casa morții

(socoteala lui Nicolae din „F”)

3 min lectură·
Mediu
Mi-au arvunit casa
nu și-o parte-a vieții
sper să n-o risipesc
ci să mă reașez
Nimeni nu-i în vreun drept
să se creadă stăpân
pe nimic suntem regi
cu îmbătări trăim
Veniră ofertanți
dar nu-i mai așteptam
casa se lipise scai
pe-un spate de veston
Am căutat scaiul
ca lefterul banul
am dat de-un automat
de război mondial
M-am dus la director
l-am somat cu casa
el a acceptat-o
săream într-un picior
Vestonul militar
era al rusului
venit să ocupe
casa fără stăpâni
Directorul plăti
mă goni pe ușă
din casă și slujbă
mă-mbrânci gol pușcă
Aveam un principiu
să nu mă mai revolt
știam c-am scăpat viu
vinovat n-oi mai fi
Dar l-am întâlnit cred
pe frati-su Moise
nevastă-mea-l plăcu
se-nhăitau ca lupii
Eu îmi sting focul bând
nu mai știu dacă-i drac
fostul meu director
sau acest Moise-o fi
Aș dori să-i arăt
că vinul prieten
e bun sânge hristic
iar el e abstinent
Nu-l are în el cald
pe Domnul și-i mort
acontat pentru iad
de ce-a lucrat aici
Am o nevastă rea
mă-nchide cu lacăt
se duce la Moise
când vine descuie
Mi-am cumpărat azi
o capră dintr-un târg
am dat patru găini
pe ea unui sărman
Într-un grajd pe paie
mi-e drag să beau vinuri
să-i spun caprei ce cred
despre oameni mișei
Iar capra dă din cap
semn că a înțeles
eu am satisfacții
că nu-s cel mai zevzec
Casa unde m-am născut
nu putea fi dată
arvuna îmi rămânea
mie nevoia de-a sta
Naționalizată
ea casa-i stafia
cu care s-a luat
Rița nevastă-mea
Casa-i lângă mine
nepărăsită de Moise
nevasta-mi sare gard
și țuști la el în pat
Mi-am dat eu casa
ori n-am deschis ochii
cu capra stau acum
ne simțim alungați
Într-o seară Moise
s-a întâlnit cu moartea
între două trenuri harșt
l-a tăiat în două
Eu m-am eliberat
el ucisese mulți oameni
cinstea-l cam supăra
se-nconjura de golani
Când Moise cădea
un vin de-mpărtășit
se răspândea din el
și eu nu îl mai beam
Un nor imens fugea
condica n-o semnam
eram mândru-n sate
mă răfuisem cu el
Directorul se-opri
apoi o luă înapoi
eu treceam mările
Roșii nu mă coceam
Soția mă ia beat
din cârciumi mă culcă
să se vadă iute
cu-nviatul Moise
Amândoi își petrec
în casa din centru
cheamă lăutarii
să le cânte de chef
Mi-am luat decorații
mi-am pus mantaua
camaradului Horea
ucis de ei am strigat
Degeaba toți tăceau
mă făceau zăltat
le era groază de cei
fără suflete din sat
Le-am cerut atunci
arvună dacă-aveau
mărturia lor că-n iad
nu este rău ca-n rai
Ei au semnat foaia
cu ea las poruncă
să fiu eu îngropat
ca să-i am la mână
Dar am semnat și eu
pe-acel angajament
ca să fie credibil
că nu sunt eu Satan
003548
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
464
Citire
3 min
Versuri
128
Actualizat

Cum sa citezi

Dragoș Vișan. “Arvună pentru casa morții.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dragos-visan/poezie/13989731/arvuna-pentru-casa-mortii

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.