Poezieurban
Arcana I. Magicianul. Coșarul pe-o Casă-a morții
(arcană ricoșată spre Manole... eonii cernelii)
4 min lectură·
Mediu
În loc să mă mai doară pe drum
gestul frământării unor intoxicați de trufie
(cu propriul monoxid sau dioxid de carbon)
+
disperarea dintr-o casă ce-ar trebui să fie
o Carte Românească/ curte brâncovenească/
cetate basarabeană deschisă dialogului
+
mă doare-n cot
de altercațiile regizate de cățeii
șleahtei miticului Manole…
...Esca...A/...Lesko...A.
+
de tipăriții/scanații nu doar pe-o lescaie
de felul cum își scriu parizian jurnalul
de pozele ajunse și prin manualele alternative
de istoria critică precum și
de limba cu literatura personal stâlcite
+
de-acest arhitect zis postmodernist/
postdecembrist/optzecist/șaptezecist/
șaizecist ca și de-alde Dumitru
micu’ proletcultistul
=
de ambii septagenari
(vezi volumul lor osanat nu ozonat încă din ’65 –
strânsura de flegme și lichele)
Îmi voi reteza compasiunea
și mă voi cocoța iute
cu tinerii mei colegi coșari
pe șarpanta internautică
de unde auzim oricum vorbe grele
venite meschin din partea
acestor prea josnici gângavi
brutalii plăcintari-dovlecei
suspuși/interpuși printre noi
Încă le-auzim strigătele
amenințările
insultările la adresa
sutelor și sutelor de mii
de vii/morți (agonizanți) cititori
ce nu știu tot și-anume că
ostracizarea rapidă
nu-i cuprinde azi doar pe unii încondeiați
(asociați uneori de-a valma cu ei
la cataramă însă neprinși
cu sutele miilor de leii murdari
însă șterși cu gravitate din
“Istoria” lor pe 400(0) de ani
debitată de Manu
melan-omul perfidiei
eonilor/paraleilor lui mameluci
pe scena SuSuRului clădit interbelic
ajuns acum de două parale)
pentru că lista lui Manole… ăsta/Esca
ce va fi de urgență dată jos
vine încă și călcă precum tăvălugul
în foc nestins strivind pe toți cu șenila
A amuțit cândva hornul
dar o să scobesc de negreală
pe degeaba-acest loc irespirabil
ca să le interpun gingival
fumu’-n dantura
ce-o să le iasă
pe nasul scurtat de Constantin Cantemir
mai întâi ăstuia călătorit dintâi – lui Nicolae M.
(zis Milescu Spătaru
acoperitu’/cârpitu’/de_moniq_ul
prin Berlin și Paris după ’89)
Ventilații
c-Ogranza
să zboare
odată spre vest
de pe la noi
Ați văzut pe-Animal Planet
cerneala caracatiței –
cum o mai decupează murena
îi ia între fălci călimara
și-i mănâncă brațele
în rotație
chiar dacă ele o mai îmbrățișează
(așa-i și cu acedía mauso-lelelor
sau a Manole... eonilor)
Aici duhnesc toți nervii din craniul
casei scribilor
prin fante
administratori ai Mogoșoaiei morții
lui Marin Preda…
poate și-a lui Marius Robescu
sau a altora prin atacuri psihotronice
neputincioase-n fața lui Goma sau Stoiciu
(însă pe Ion Caraion l-au executat după ’98 de n ori)
cu gloanțe tot dinspre cuibul fostei lor gazete
de perete a eonilor Ienăchiți
mari și tari încă puțind de-nvechiți în rele...
Încât mi-oi adăposti pielea
sub unghia încarnată
(zic despre cea de la degetele mici ale picioarelor)
aproape stâlcit
luat în bocanci
ca să nu mă îmbâcsesc
în timp ce vă povestesc
Iară vouă
Berevoilor
neorbiți încă de miros
dar încă furioși pe orbita mea dezaxată
ce înconjoară casa morții c-un cordon
vă vor da ca TEMÃ Manole... scanații
îngerii lor neîntunecați
să-mi urmăriți văzul pedestru
agățat pe-acoperiș
ca-n Praga pe Strada Alchimiștilor
Scap dintre oasele mâinii drepte
globul de ghicit fericirea
altora
nu a noastră
Văd în țăndări ochi încruntați
c-aș vrea să-i rănesc
pe încuiații
Ma(g)noli... tangere de
ieiiiii
ieiiiii
liiceeeniiiii
leilor doinei jelei
măcar de vor amuți din 2010
Vom da cu
funingine-n mutrele casei
morții capilor acestei rețele
Voma-i-ar afară
pereții
De ce-n éii?!
Den’ aia!
Ciunga-mi baghetă-n
neputință, sau
scurta de mână
a succesului fără profit
lasă libertate
destulă aripilor, forței
log(ate)_aritmic
să se frângă...-n balans
înfiorând
spleenul invers
Vărs tot
Plecați
plecați
Vărs peste cei
dinăuntru
în vatra
ăstora
asfixianți
Vărs foc
și-i potopesc
Valea
mamelucilor
lăsați tinerilor Decenei
liberă calea
Miroase
când iată
stric gen
după gen
și specia
familia
de gâtui
capul
clicii
laUS Ma(g)noliae
(semnează strâmb un ultim sued din Cehia, Golemul)
001.914
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Dragoș Vișan
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 618
- Citire
- 4 min
- Versuri
- 167
- Actualizat
Cum sa citezi
Dragoș Vișan. “Arcana I. Magicianul. Coșarul pe-o Casă-a morții.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dragos-visan/poezie/13929825/arcana-i-magicianul-cosarul-pe-o-casa-a-mortiiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
