Mediu
Cât mai naturali / autentici
(poem epistolar)
Hai la dulce revărsat de ziuă
căci ne va fi mai bine-mpreună
Vino pe furiș, dă-mi mari iluzii
lăsând orice grijă în voia naturii
Cu liliac cireș înflorit lăcrămioare
înmiresmate-s zile de prea mult iubit
Iar vorba-ți cântată îmi este alint
amanet ea-mi dă ecoul auz să-nfioare
Pentru mine vei sta într-o auroră
ce se imprimă pe-a cerului corolă
Pentru tine nu voi cruța cal sălbatic
să-ți arăt că pot să-mi înfrâng patimi
Nici ploaia caldă țâfnoasă de vară
nu-i pentru un însetat ars trup
Mai dulce licoare va fi dezmierdatul
suplului tău gât de-o paloare sidefată
Să ne străduim sub soare torid
a fi vehemenți ca torenții morii
Mătasea pielii să unduiască-n zori
sub sărutatul nostru un contract înnoit
Ante scriptum
Pentru a-mi răspunde
în sfârșit tare tu Dalila
eu o să te aleg îndată
de-o aprigă tinerețe
Vei vedea cuvintele
și ochii altora
întretăiați de fiere
Voi face tot ce se poate
ca să te prind în visul meu
să-ți tai părul până la ceafă
gâtul să fie turnat în profilul superb
Post scriptum
Am perfectat
și-am sigilat
chiar eu la vârsta lui 13 întors
aceste urări personale
cu profiluri
de iubite foste
azi Anno Domini
2006 31
decenebrietate (sic !)
001771
0
