Poezie
umbre de fericire
poezie de mister
2 min lectură·
Mediu
umbre de fericire
lumina nu s-a născut
din veciile de tăcere
ci a pornit din mistere
pentru toți pe Pământ
Plotin a spus că Zeul
are înzestrări și virtuți
pe care le pune mereu
asceților pe frunți
umbrele raiului și extazurile
sunt ale celor care le câștigă
în deplin anonimat
și nu le scot ușor la iveală
sau probabil că fețele umane
nu știu a le căuta bine
ca să le surprindă în sensul faptelor
și să plutească dematerializat
printre arșițele trupești
ce le umbresc
precum niște dirijabile
nu-s decât puțin mai prejos de văpăile
răspândite de aripile îngerilor
și sunt generate din ultime
mari râvne pentru fericire
iubiții știu prea rar
să-și prindă reciproc umbra
ieșită din lumină ca dar
pe drumul lor oricât
mai sus de la pământ
jinduind-o egal
femeia mai întâi
pe cea a bărbatului
iar apoi acesta
tandru pe-a ei
până nu mai știi
nici cine-i naște
altuia reduplicări
sau umbre în fașă
ce tot vor crește
ca să semene exact
lui Adam cel Nou
nu doar din apă
și lut ne-am născut
ci din prea mult dor
al Soarelui originar
care veghează iubirea
până ce va vedea
că-i accesibil
între noi zborul
mai mult decât pașii
rămânerii pe pământ
dacă ne ținem ferm
ca sfinții din viață
cu mâinile strânse-n văzduh
001807
0