Frumusețea naturii
conține o dulce esență,
numită de unii latență.
Lacrimi tăcute,
ce devin apoi simțiri.
Ele reânvie
suferința firii,
despărțirea de acea privire
căreia viața-i dă
Adu-ți aminte,
Unde ai ascuns râsul tău,
Între anotimpuri.
Nici curcubeul nu apare noaptea,
Speriat de imensul întuneric.
Doar al tău zâmbet,
Apare, dispare,
Surprinde mereu.
Lasă-mi
Cu ocazia serii culturale Mihai Eminescu, câțiva membri ai asociației socio-culturale ´´Dor Român´´ din Arganda del Rey au decis să concretizeze unul dintre proiectele prevăzute pentru anul acesta,
Ce păcat că ne ascundem după cuvinte goale,
Imitând banalul și uitând esența adevărului !
Ce poate fi mai inutil, mai decăzut
Decât o viziune fară imagini sau o idee fară remuscări ?
In
Plecarea ta într-un târziu de noapte
M-a lăsat ascultând foșnetul frunzelor,
Visând cu ochii-ntredeschiși
Ca un copil cu iluzii pierdute.
Absorbit de cântecul muzelor
Meditam absoluturi
Strigam cuvinte prin lume,
Rostogolind ecouri
Dincolo de marginea pământului,
Luptând cu timp și vremuri,
Am căutat urechi printre oameni,
Sfinții au dat nepăsători din
O clipă de pierdere
E o clipă de regăsire
Dincolo de transparent
Și tot ce-nseamnă oglindit.
Căutând un semn de adevăr,
Aș fi vrut ca oamenii umbre să-nțeleagă,
Simțiri ce pleacă-n
mai bine am să tac
decât să râd ca un nebun
de ceea ce se-ntâmplă mereu
…în jurul meu
mai bine orb să fiu
decât să văd doar ceață
sau să-mi întorc privirea
uitându-mă-n pustiu
și nici
Am desenat cuvântul iubire
Cu albe petale de trandafir,
Și din inimă mi-au picurat stropi,
Ce-au dat culoare trandafirului.
Am scris cuvântul iubire
Cu litere ce au vindecat
