Doru Lascarache

Iarba verde de acasă Fuse bună pentru coasă Mă dusei să o adun Si dădui de tine-n drum Te visai plină de bani Nu doar azi ci …LA MULTI ANI !

Când am depășit Pe linia dublă continuă, Am fost un pic amărât De acea idee ambiguă. Era intrarea in tunel Si deja seară, Oricum n-aș fi știut defel Cât urma să mă doară.

Barca plutește la mal Si parcă te-ndeamnă, Să iei floarea din val Visată prin toamnă. ...

De ai un unicorn Ia-l de ureche, Oferă-i popcorn Si făți-l pereche. Dacă uită de tine Ia-l de coamă, Incalecă-l bine, Si vezi ce conține. De vrea patine Il scapi pe pavaj Si-apoi cu

Avea bunica un Albatros Un radio mic si cam prâfos Dar alinta a mea copilârie Si-l dezmierdam de bucurie. Mi-aduc aminte de acele vremuri Serate cu versuri de Baudelaire Ca ea, imi fac un

Un fulg a căzut o frunză a pierdut buburuza. Un melc a gasit cochilia sparta-n amurg. Un rac a uitat un cleste pe mal luand potcoava de cal.

Azi-noapte te-am visat că vorbeai cu mama-n franceză, Culegând strugurii copți departe, pe unele dealuri, Aici toamna Încet copacii pe frunze-i pictează, Și-o ploaie măruntă-mi stropește micile

Imi plac munții, Dar dealul Copou Dă fiori frunții, Si scriu un rondou. E vin prin pahare Si plouă-n amurg, Cam multa racoare In dulcele târg. Iubiri pătimașe In

Iarna caută refugiu,, Pe sub malul Dunării Vântul intră-n Giurgiu Scutură arțarii... E noiembrie, e ceață Chiar de e cam deasă Noi la berărie Rezervăm o masă.

Am incercat să te cutreier ieri, Chiar aș fi vrut să-ți cânt in strună. Dar tu mereu mă minți că ești mai bună, Apoi, te infrupți din vechile plăceri.

Dacă rana ar fi deschisă De dimineață până seara Intrarea ar fi permisă Ocolind mai intâi scara. Un halat aș pune la treabă Nu permit amânare Durerea se ia la tarabă O dau unii fără

Trist Pastel Uitat De soare. Pleci Visând Un tărm Pe mare.

Un cal rătăcit In amurgul pripit Imi arase grădina. Pe casă o barză Porni spre o oază Ocolind lacul Departe in zare E o cărare Serpuită in lanuri Pe campia de maci Aleargă o

Kamouflage pornit odată, În adâncuri abisale, Scăpăta pe lac o pată, În saluturi cordiale.

Toți au avut control la sănge, Unii chiar n-aveau ce pierde, Doar câ inima-i cam strănge Câ mulți ani nu mai vâd verde.

cand ninge frunza rataceste inima-mi plange iarasi ma raneste iarasi ma opresc sa o ocolesc fac un pas in spate aud aceleasi soapte ...

Mi-as fi dorit sa fie vara Sa prind un rasarit de soare Pe scara unui tren in gara Sa dea peisajului culoare.