Doru Dorian David

Poposesc mandru in cifra 7.... dar de mine ma satur repede asa ca o iau de la inceput cu placere! O zi/noapte buna

Narcis, este foarte bine ca te avanti in dulcele stil clasic... care cheama poetul la staruinta, fara indoiala ca poezia inseamna si meserie.... o indelungata manuire a cuvantelor... pana cand le simti cu sufletul, cu inima!

relev:
\"se-ntinde strălucită sub noi mantia brumii
și strugurii din vie se-nchid în taina lunii\"
............

\"s-ar zice că toți pomii înduplecați de vânt
împrejmuie-n veșminte poeticul cuvânt\"

Batrane, o zi buna si mult spor in ale scrisului!

Corina, imi place felul tau de a scrie... exista in tine multa vitalitate... un spin langa un fir de floare salbatica... de aceea interventiile mele. chiar daca te supara... acum zau ca nu ma arunc in ocean dar la anul imi pun aripi! noaptea
sa-ti curga prin ochi precum o mangaiere!

\"\"You and me, let\'s just be honest
We\'re gonna run, nothing can stop us\"

Asa sa fie!

Silvia, am sarit calul... ei incitat de ultimul tau vers... desigur ca pretentiile noastre sunt putin putin exagerate... insa nu cu rautate... nici vorba
de rautate... cautam prietenia sincera... tu ma intelegi nu-i asa? oricum imi cer scuze pt. divagatii!

Corina...asa am o pofta sa-ti spun ca teoria a cazut(sic)... am studiat si negat aceasta teorie statica; limbi imbatranite, tinere... sa nu uitam ca limbajul este un organ/orgasm viu care se dezvolta... limbile straine devin lianti care amplifica dimensiunea/coloritul/amplitudinea limbmbajului (de aceea si termenul de limba vie care se populeaza, este ca o femeie in multiple faze...)... ei am facut un studiu, concluzia este ca literatura/limba este ca un proaspat nascut care prinde si cuprinde noi fete! este o nastere perpetua... conexiunile sunt doar ligamente, fire invizibile intr-un trup dinamic!

\"să mă nască din nou\" fain tare! (Sorry DDD!)

(.............) Gina, versul este fain... insa atat de uzitat in literatura romana!

nste-ma
nenacut
renascut
nascut nou, din nou, iarasi
nenascutul din noi
nasut din cenusa
pana si copilul din mama plange( da frumos)... nenascutul!
plus ca pleonasmul este evident... fortat, a te naste, a te naste nou
a te naste nenascut... renaste parca suna altfel!

Silviam de aceea ti-am spus sincer ce cred! Ei, totul este relativ... este doar o parere!

Un poem viguros, deschis, sincer care imbraca: joc,luciditate, suflet , cantec interior...

\"acolo îmi țineam puterea magică și agenda cu notițele mele
despre cum trebuie să vă trăiesc oameni
....................
din miez am să mă prefac în cocoș
să mă anunț că oricum se va face dimineață
azi am văzut că sunt prea reală sunt reală de tot
cu bigudiurile pe cap am să ies în strada să strig cucuriguuu
apoi am să mă așez pe bancă și am să-mi cos zile din ierburi

............................

am să beau zece tuburi de pastile antinaționale
am să-mi conectez inima la aparate pentru dedublare
una din cele două femei frumoase va rămâne cu tine ...\"

Un poem reusit!

Poate ca ultimul vers...nu m-a prins indeajuns! Ganduri bune

Titlul imbraca poemul construit pe un trup de printesa! Ea printesa ori poezia este hasurata cu linii feminizate, poetul detine tainele/puterea/mirificul unui suflet sensibil extrem de sensibil!

Iata, impartasirea iunirii este totala, blanda, rodnica!

\"dar vin
să-ți bucur
visatele câmpii,
tu știi că n-am să plec
așa cum alunecă vântul
și nici când apa
te va ocoli.\"

Finalul este pustiitor, icadrat in cateva imagini forte bine realizate:

\"îți simt cuțitul așteptării
în piept
o pradă
fără chip,
dar la sfârșitul rugii
ne vom preface, arși de sare,
în doi copaci înalți
de nisip.\"

Ozi buna!

O reintoarcere ca a somonului acolo unde s-a nascut, petrecerea prin trup si suflet si timp al celui care se naste si este nascut in sangele poeziei:

\"trebuie să trec mai repede și de ziua asta
...........................................
și să încep migrația fantastică ca somonul
în apele limpezi
acolo unde te-am cunoscut

magnetismul interior/cautari/drumuri imaginare/

am o busolă în creier încă de la naștere
de fapt e un mecanism atipic trasat
intrauterin doar să te găsesc atunci când te pierd
nu pot să-ți explic acum
dar seamănă cu glaciațiunea Würn
am nevoie de hârtie milimetrică
și tălpi concepute pentru distanțe mari

timpul mocnind/ intruparea int-o singura inima, pana unde trairea
impartasita un fel de a spune respira in mine, vietuieste-ma!

minutele plesnesc crispate-n timpan
nu mai aud nimic
................................

am ajuns să trăiesc deci prin tine

Un final bland care sugereaza contopirea!

îmi plouă pe mâini o boală epidemică
somnolență și cer senin

fac naveta pe șira spinării
uneori mă dau jos în tine

Cezara cand vei fi terminat desenul copilariei, palma celui iubit va fi atat de
catifelata, sufletul atat de naiv, inima atat de larga !!!

Ei vezi? eu cred ca mai ales barbatul este flamand si naiv(muuult naiv) atunci cand iubeste!

Da... femeile cand se indragostesc scriu poeme naive ca o spovedanie! dar care va fi fericitul de dupa dantela zilei de azi?

un poem deosebit care deschide plaga timpului in care locuim si ne locuieste!
multa iubire poete!

inlauntru

\"acolo
unde se rupe culoarea pământului
să poți privi înăuntru
îmi voi închide singurătatea\"


aici nu sunt dar as vrea nespus! imi este greu sa merg mai departe...
da, un poem matur in care m-am imbracat in tacere...

Cand oamenii migreaza sa nu credem ca ei se rup de
pamantul in care au prins viata, ei doar acolo pot sa priveasca ilauntru, acolo isi simt oasele, sangele, trecutul, indiferent in ce limba s-au nascut... pamantul omului este locul in care s-a nascut, niciodata altul...

prietene Dume exista o lume a celor fara de patrie, dar care in timp isi vor spune cuvantul! omul in esenta trebuie sa fie
liber, nu-i asa? as vrea sa fiu un razvratit insa nu pot...

\"oricum anotimpurile se repetă
...............


din trup
se deschide o fereastră

e doar un rest rostogolit
din marginea sângelui\"

Ganduri bune

batrane ai trecut prin orasul provincial care aduna mari poeti si scriitori
pacatul este ca n-ai fost cu mine... dar sper ca nu ne pierdem !
intr-o zi vom bea cuvintele precum tuica arsa! Ganduri bune

In noaptea in care se intorc parintii in noi sunt acasa... si veghez la capataiul poeziei... bucurandu-mi si intristandu-mi sufletul cu poezie. dar: \"nimeni nu își dă seama\"... cu cea mai mare tristete si inghitindu-mi cuvintele \"mă închid în corp și aștept\"...

Si astept

\"amintirea cusută în mine
se înghesuie în pieptul
aglomerat de frică
întind mâinile spre cer
ca spre o rugă
las privirea să rătăcească în noapte
și aștept până se întoarce bunicul\"

O bucurie natanga citindu-te!

O seara deplina ! intru poezie

Cand trupul se inalta ca o lumanare aprinsa, ne aplecam pios si murmuram fiecare
cuvant in soapta, in singuratate, ne va curge o lacrima pe crucile insemnand tarana cu un suflet intors in pace... si revenim in curgerea timpului! Ganduri bune
Dana!

la urma urmei
singurul cuvânt important este cel pe care vrei să îl spui îl atingi cu vârful limbii și
îl acoperi cu un gest...

in rest

vi
se

Hei you...esti indracit de pretentioasa... desigur stand intr-un cot si privindu-te imi inchipui acel tsunami intr-un pahar ! Dar...

\"nu, nu vreau să te simți stingherit
promit s(ă) nu te-ating
decît dacă mă rogi\"

Mi-a placut poemul caustic, caustic si caustic! ei si de ce nu!

\"te voi lăsa
să mă pătrunzi incandescent
cu gîndul \"

O nopte pluvioasa!

\"cuțitul tău


se întoarce dansează
și-mi răsucește pântecele
în cercuri\"
aici ma aplec gandind la un cutit iubitor... care ne spinteca pemasura ce intra in noi... asata era hunulnu eu! O zi calda!

O seara de toamna plapanda, cuvinte putine si suflet mult! Batrane o zi buna... Plasa iti este plina!